Economia României cunoaşte cea mai mare creştere din întreaga Uniune Europeană (UE), iar ţara este pregătită să adere la zona euro, a declarat luni pentru canalul american CNBC premierul Victor Ponta, în pofida temerilor potrivit cărora corupţia şi lipsa reformelor structurale încă fac ca ţara să aibă întârzieri.
România este dornică să coopereze în privinţa agendei de reforme cerute de creditorii internaţionali, care au sprijinit ţara în timpul crizei financiare. Ea speră să adopte moneda unică europeană, în pofida perspectivelor neatractive de creştere ale zonei euro.
În cadrul unui interviu pentru CNBC acordat la Bucureşti, premierul Victor Ponta a spus că ţara sa trebuie să fie ‘absolut pregătită să adere la zona euro în termeni de indicatori economici, inflaţie şi forţă de muncă”. ‘Cred că zona euro nu are nevoie de un alt jucător slab şi de aceea trebuie, în primul rând, să fim noi înşine pregătiţi. Totuşi, angajamentul politic este de a adera la zona euro şi cred că aceasta ar fi în avantajul României, dar şi al celorlalte ţări din Uniunea Europeană”, a afirmat Ponta.
Cândva cunoscută drept ‘tigrul’ Europei de Est, România cunoaşte o oarecare renaştere economică, în contextul în care pieţele dezvoltate din Europa fac eforturi pentru a depăşi recesiunea.
Într-adevăr, economia României a crescut în al treilea trimestru din 2013 cu cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, 1,6% faţă de trimestrul anterior. Comparativ, Uniunea Europeană cu 28 de state membre a înregistrat o creştere de 0,2%, iar zona euro de 0,1% în acelaşi trimestru.
România a trecut printr-o lungă evoluţie politică şi economică începând din 1989, atunci când a căzut Cortina de Fier în Europa de Est, iar dictatorul român Nicolae Ceauşescu a avut un final teribil după 24 de ani de regim arbitrar şi autocratic, fiind împuşcat de un pluton de soldaţi.
În anul 2007, România a aderat la Uniunea Europeană împreună cu vecina sa Bulgaria şi a cunoscut o creştere solidă înaintea crizei. La fel ca vecinii săi europeni, totuşi, ea a avut de suferit atunci când a lovit criza financiară şi a contractat din 2009 trei credite de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de la ceilalţi creditori internaţionali, cel mai recent acord fiind convenit la începutul lunii noiembrie.
La începutul acestei luni, guvernul a convenit cu privire la un proiect de buget pentru 2014 agreat cu FMI şi Comisia Europeană, potrivit ultimului acord de asistenţă – în valoare de 4 miliarde de euro (5,4 miliarde de dolari) – în care va introduce noi taxe, dar şi un salariu minim, ca parte a reformelor convenite.
Ponta a spus că ţara sa a fost ‘absolut în afara pieţelor’ în 2009 şi 2010 până când FMI şi Comisia Europeană au fost de acord să o ajute şi că, acum, emiterea de obligaţiuni guvernamentale este de cinci ori mai mare decât valoarea de subscriere.
Atractivitatea ţării pentru investitori ar putea fi în creştere, dar este subminată de acuzaţiile de corupţie endemică şi de birocraţia care afectează creşterea economică.
Ponta a recunoscut că ţara sa încă mai are de parcurs ceva drum în procesul de implementare a reformelor structurale, afirmând că ‘Polonia este mult mai avansată decât România” cu privire la aceste reforme. El a adăugat că România se aşteaptă să înregistreze o creştere de 2,2% în 2013, creştere care a fost rezultatul reformelor în sectoarele energetic, auto şi agricol şi al capacităţii sale de a accesa fonduri UE.
Şi investitorii străini au început să se facă simţiţi. Acţiunile companiei de stat Romgaz au urcat atunci când aceasta a debutat la bursele de valori de la Londra şi Bucureşti, iar şeful Bursei de Valori Bucureşti, Ludwik Sobolewski, a declarat CNBC să ţara intenţionează să emită mai multe oferte publice iniţiale (IPO).
‘Am o mulţime de întâlniri cu investitori din întreaga lume şi există un interes în creştere faţă de România. Avem active interesante şi exemplul Romgaz arată că acest interes este real. Investitorii vor să investească în active româneşti bune. Există un număr crescând de fonduri de investiţii disponibile aici, în România, şi acest lucru este de importanţă fundamentală pentru creşterea viitoare a economiei şi pieţelor de capital româneşti”, a declarat Sobolewski pentru CNBC.
El a adăugat, totuşi, că pieţele de capital din România sunt subdezvoltate şi trebuie să fie mai ‘deschise şi mai prietenoase’ faţă de participanţii interni şi internaţionali.
Sursa: Agerpres