Oraşul continuă să se redefinească, îmbinând istoria sa legendară cu o identitate modernă. La prima vedere, arhitectura este ameţitoare, dar este o combinaţie fascinantă. Între blocurile de apartamente mohorâte din epoca comunistă se află clădiri bizantine, biserici vechi de secole şi vile Art Nouveau care au supravieţuit cutremurelor, războiului şi comunismului.
Priviţi mai mai atent una dintre cele mai promiţătoare capitale din Uniunea Europeană şi veţi vedea noi lucruri încântătoare, îndeamnă autoarea articolului, Marissa Tejada. Există parcuri urbane, muzee excelente şi străzi necosmetizate dar totuşi fermecătoare, care şerpuiesc prin oraşul vechi.
Oraşul vechi, întinerit
Bucureştiul este locul în care se întâlneau comercianţii şi călătorii din secolul al XV-lea. Oraşul a supravieţuit demolării a o cincime din oraş, cerută de fostul dictator Nicolae Ceauşescu care a vrut să-şi materializeze viziunea asupra unei noi capitale socialiste.
După ce au fost mult timp reduse la rangul unor clădiri de mahala, construcţiile din Oraşul Vechi sunt restaurate încet. Străzile pietruite închise traficului au fost transformate într-una dintre cele mai vii zone de noapte din Europa. Bibliotecile, teatrele, restaurantele şi cafenelele adaugă şi mai mult farmec.
Trecutul princiar al contelui Dracula
Cândva reşedinţa domnitorilor valahi, între care Vlad Ţepeş, care a inspirat povestea lui Bram Stoker despre Dracula, Palatul Voievodal Curtea Veche a avut întotdeauna legături regale. A fost locul în care au fost încoronaţi domnitorii români care s-au succedat. Muzeul Palatul Voievodal Curtea Veche expune obiecte de ceramică şi artefacte care au fost găsite printre ruinele sale.
Vastul Palat al Parlamentului
Acest colos arhitectural se bucură de multe recorduri, între care cea mai grea clădire din lume, cea mai mare clădire din Europa (aproape patru milioane de metri pătraţi şi o mie de camere) şi cea de-a doua cea mai mare clădire administrativă din lume (după Pentagon). De asemenea, s-a impus la categoriile vastitate şi kitsch, dovadă a luxului scandalos pe care Ceauşescu l-a imaginat pentru sine înainte de a fi răsturnat într-o lovitură de stat. Clădirea găzduieşte Parlamentul ţării şi Muzeul Naţional de Artă Contemporană.
Concertele de la Ateneul Român
O noapte la Ateneul Român înseamnă a te bucura de filarmonica românească George Enescu într-una dintre cele mai impresionante clădiri din secolul al XIX-lea din Bucureşti. Semănând cu un templu antic grecesc, cu o cupolă de 41 de metri înălţime, interiorul său este o ţesătură complicată de frunze de aur, balcoane de marmură şi scări largi spiralate. În sala de concerte, o frescă complexă, de 70 de metri lungime şi trei metri înălţime, care prezintă istoria României, este la concurenţă cu performanţa filarmonicii pentru a câştiga atenţia publicului.
Frumoasa Biserică Stavropoleos
Construită în secolul al XVIII-lea de călugărul grec Ioanikie Stratonikeas, Biserica Stavropoleos este micuţă, liniştită şi frumoasă. Construită în stil brâncovenesc, are o intrare cu complexe sculpturi şi coloane. În interior pot fi admirate sculpturi în piatră şi lemn şi o combinaţie de elemente româneşti şi bizantine.
Rămăşiţele „Micului Paris”
Bucureştiul a fost cândva cunoscut ca „Micul Paris”, o capitală care a înflorit sub regele Carol, care a importat arhitecţi francezi pentru a da oraşului său o atmosferă deosebită. O mare parte din acea lucrare a fost desfigurată de o arhitectură în stil socialist. Cu toate acestea, Calea Victoriei oferă câteva clădiri şi monumente elegante din perioada Belle Epoque, scrie CNN amintind de Palatul Cantacuzino, una dintre cele mai extravagante clădiri care acum găzduieşte un muzeu dedicat compozitorului român George Enescu, şi de Arcul de Triumf, o replică a monumentului din Paris.
Un muzeu în aer liber
Casele satului românesc sunt expuse la Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti, care se întinde în umbrosul Parc Herăstrău. Oaspeţii pot vizita circa 300 de clădiri tradiţionale, inclusiv case ţărăneşti cu acoperişuri abrupte, hambare de piatră, biserici şi mori.
Kilometri de parcuri
Bucureştiul este împânzit de parcuri frumoase. Cele mai vechi, proiectate la mijlocul secolului al XIX-lea, sunt Grădinile Cişmigiu. Mai există Parcul Herastrău, de 400 de hectare, care are un teatru în aer liber, precum şi zone de recreere publice. Finalizat în 1906, Parcul Carol este considerat cel mai frumos. Aici se află Mormântul Soldatului Necunoscut, precum şi un teatru în aer liber în stilul erei romane, numit Arenele Romane, scrie autoarea articolului, citată de Agerpres.
Cea mai bună librărie din Europa?
Amplasat într-o clădire frumos restaurată din secolul al XIX-lea, Cartureşti Carusel este considerată una dintre cele mai uimitoare librării din lume. Designul său minimal impresionant îi face pe vizitatori să se simtă ca într-un carusel în mişcare.
