Ce înseamnă, de fapt, cifrele de pe buletin? Înainte de 1978, românii nu erau identificați după CNP, cel puțin nu obligatoriu. Lucrurile s-au schimbat însă după ce Nicolae Ceaușescu a preluat puterea.
Ce înseamnă, de fapt, cifrele din CNP de pe buletinul de identitate al românilor?
Ce înseamnă, de fapt, cifrele din CNP de pe buletin? Nicolae Ceaușescu s-a prezentat ca un reformist, o poziție care a fost salutată de unii oameni. Adoptând un stil de conducere aparte, fostul lider comunist a încercat să implementeze o politică de luare a deciziilor transparentă. Acesta apărea ca fiind deschis la dorințele și opiniile cetățenilor de rând.
Nicolae Ceaușescu considera că individualizarea fiecărui cetățean era o prioritate. Astfel, la data de 2 martie 1978, fostul lider comunist a emis un decret prezidențial prin care a impus introducerea Codului Numeric Personal (CNP) ca element obligatoriu în cărțile de identitate, actele de stare civilă și în alte documente personale.
Codul Numeric Personal (CNP) este o serie numerică unică, compusă din 13 cifre. Acesta este atribuit fiecărei persoane fizice la înregistrarea nașterii în registrele de stare civilă.
Structura CNP-ului
Structura CNP-ului este următoarea: SAAZZJJNNNC, cuprinzând șapte componente distincte:
1. S: Reprezintă sexul și secolul în care s-a născut persoana și poate avea următoarele valori:
– 1 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1900 – 1999;
– 2 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1900 – 1999;
– 3 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 1800 – 1899;
– 4 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 1800 – 1899;
– 5 pentru persoanele de sex masculin născute între anii 2000 – 2099;
– 6 pentru persoanele de sex feminin născute între anii 2000 – 2099;
– 7 pentru persoanele rezidente, de sex masculin;
– 8 pentru persoanele rezidente, de sex feminin.
2. AA: Formată din ultimele 2 cifre ale anului nașterii.
3. LL: Reprezintă luna nașterii, cu valori între 01 și 12.
4. ZZ: Reprezintă ziua nașterii, cu valori între 01 și 28, 29, 30 sau 31, în funcție de lună.
5. JJ: Reprezintă județul în care s-a născut persoana. Aceasta este o cifră de la 01 la 52, corespunzătoare fiecărui județ din România. De exemplu, Bucureștiul are codul 4, urmat de numărul reprezentativ Sectorului în care părinții au rezidență.
6. NNN: Sunt trei cifre care reprezintă numărul de ordine al persoanei în registrul de stare civilă al județului. Aceste cifre sunt atribuite în ordine crescătoare, astfel încât fiecare persoană să primească un număr unic.
7. C-cifra de control – se află în relaţie cu toate celelalte 12 cifre ale CNP-ului.
Prin individualizarea fiecărei persoane cu ajutorul CNP-ului, sistemele informatice utilizate de persoanele autorizate puteau identifica rapid fiecare individ.
Cu toate că, teoretic, nu ar trebui să existe doi oameni cu același CNP, în practică, acest lucru se întâmplă încă.