Documente recent declasificate, de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), lasă să se înţeleagă că suedezii de la Ikea ar fi acceptat să fie plătiţi la suprapreţ pentru produsele fabricate în România. Astfel, sumele facturate în plus ar fi fost depozitate într-un cont controlat de Securitate.
"Operaţiunile de supra-facturare nu lipseau nici ele din portofoliul de afaceri al Securităţii. Astfel, în 1987 a fost iniţiată operaţiunea „Factura”, care consta în recuperarea unei părţi a comisionului pe care o importantă firmă suedeză de mobilier îl acorda I.C.E. „Tehnoforestexport”, se arată într-un articol din caietele CNSAS (integral aici: cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_7-8_2011.pdf)
“Exportul anual de mobilier românesc către respectiva firmă se cifra la cca. 20 milioane dolari, iar unele loturi de mobilier erau suprafacturate, în baza unui protocol prin care partea suedeză se obliga să plătească, eşalonat, un comision confidenţial de 0,50% din valoarea totală a suprafacturărilor. Suma obţinută în plus prin suprafacturare era evidenţiată separat în contabilitatea I.C.E. „Tehnoforestexport”, iar aceasta transfera, periodic, echivalentul a 0,25% în contul special A.V.S. O imagine asupra dimensiunii suprafacturarii poate fi obtinuţa din faptul că aportul valutar anual era estimat la circa 200.000 dolari S.U.A", potrivit aceluiaşi articol din caietele CNSAS.
Fostul serviciu secret comunist român Securitatea a încasat în anii '80, sub acoperire, sume de şase cifre din partea grupului suedez de mobilă Ikea, informează The Guardian. Potrivit unor documente intrate în posesia publicației britanice, producătorul suedez de mobilă a fost de acord să fie suprafacturat pentru produse fabricate în România.
Unele dintre aceste sume suprafacturate au fost depuse într-un cont al Securităţii, iar documentele sugerează că Ikea a fost "complice" în cadrul acestui aranjament, notează jurnaliștii.
Reacţia Ikea la acuzaţiile primite
Contactată de către publicaţia britanică, Ikea a negat "orice complicitate" şi a anunţat că a lansat o investigaţie internă cu privire la acest subiect. De asemenea, firma a precizat că nu avea cunoştinţă despre implicarea Securităţii române în operaţiunile sale comerciale.
The Guardian mai scrie că Ikea a fost una dintre puţinele companii occidentale care a obţinut avantaje de pe urma deschiderii, în anii '80, către o serie de ţări din blocul comunist. Ea a fost atrasă de resursele uriaşe de lemn şi de munca ieftină dintr-o ţară ca România, notează publicaţia.
Astfel, în 1981 firma suedeză a încheiat cu firma de stat românească de cherestea Tehnoforestexport un contract care a atins către mijlocul deceniului suma de zece milioane de lire sterline pe an, scrie The Guardian, citând documente de la CNSAS, potrivit cărora Securitatea a folosit firma de comerţ exterior ICE Dunarea pentru a încasa sumele suprafacturate din contracte.
Securitatea ar fi încasat miliarde de dolari din comisioane oculte în baza unor contracte cu firme de stat şi alte activităţi infracţionale, notează The Guardian.
În ultimul an, Ikea a fost implicată în mai multe scandaluri, din cauza acţiunilor grupului din timpul Războiului Rece. Suedezii au fost acuzaţi că s-au folosit de prizonierii politici din Germania de Est. Conducerea gigantului suedez a cerut Ernst&Young, una dintre cele mai mari companii de consultanţă financiară şi audit din lume, să investigheze acest caz vechi de 25-30 de ani, scrie BBC.
Potrivit unui studiu, prizonieri politici au fost folosiţi de furnizorii Ikea în procesul de fabricare a mobilei. De asemenea, studiul a scos la iveală că este posibil ca reprezentanţii Ikea de la acea perioadă să fi ştiut acest fapt. În trecut, Ikea a oferit contracte guvernului din Germania de Est.
Sursa: Agerpres; https://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_7-8_2011.pdf