CNSAS va relua procedurile de declasificare ale dosarelor create de fosta Securitate! Urmează să primească milioane de documente de la SRI
În perioada imediat următoare, vor fi predate Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii 3.502 dosare cu peste 10.000 de volume din Fondurile Informativ, Reţea, Documentar, Penal, Neoperativ, Bibliotecă şi 0110, pe suport hârtie, conform unui comunicat al CNSAS, citat de agerpres.ro
Totodată, vor fi transferate 3.184 de role de film şi 7.562 de jachete pe microfilm, pe care sunt arhivate 184.111 dosare din Fondurile Informativ, Reţea, 0110, Documentar şi Penal, precum şi şase role cu fotografii şi documente din Fondul Penal şi 30 de benzi de magnetofon.
De asemenea, Serviciul Român de Informaţii (SRI) va preda, în format electronic, date din evidenţa Centrului de Informatică şi Documentare (CID), însumând aproximativ 2.900.000 de înregistrări, precum şi un număr de 49.000 de dosare de cadre pe suport hârtie, însumând circa 1.200 metri liniari de arhivă.
Mai apoi, vor fi predate aproximativ 6.000.000 de fişe din Cartoteca Generală Documentară. Această preluare de material arhivistic reprezintă rezultatul dialogurilor instituţionale permanente dintre Colegiul CNSAS şi Serviciul Român de Informaţii şi determinării conducerii ambelor instituţii de a duce la bun sfârşit acest proces, se arată în comunicat.
Dosarele vor intra în arhiva CNSAS şi vor fi puse la dispoziţia publicului interesat de cunoaşterea istoriei României din perioada comunistă.
Informațiile transmise anterior de Eduard Hellvig
Anterior, Eduard Hellvig a fost întrebat de ce a durat atât de mult procesul de declasificare.
„Presa are dreptate, societatea are dreptate. România a eşuat la acest capitol, din punctul meu de vedere. Am început cariera politică în anii ’90, la Cluj, când eram student, şi militam pe străzi şi luptam pentru transparentizare, pentru o societate democratică şi pentru un regim pluralist. Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun.
Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală. Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele. Nu s-a întâmplat acest lucru. Nu s-a întâmplat nici peste ani”, a spus Eduard Hellvig în cadrul podcastului Top (ne)Secret.
