CNVM ignoră paşaportul european al brokerilor pieţei forex

Reglementarea şi autorizarea intermediarilor veniţi în România prin paşaport european naşte dispute între societăţile de servicii financiare şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Avântul tranzacţiilor trans-frontaliere, indiferent dacă este vorba de piaţa de schimb valutar, instrumente derivate sau acţiuni listate pe diferite pieţe la vedere, face ca reglementarea şi autorizarea intermediarilor să fie tot mai importante. La urma urmei, riscul la care se supune un inve

Reglementarea şi autorizarea intermediarilor veniţi în România prin paşaport european naşte dispute între societăţile de servicii financiare şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

Avântul tranzacţiilor trans-frontaliere, indiferent dacă este vorba de piaţa de schimb valutar, instrumente derivate sau acţiuni listate pe diferite pieţe la vedere, face ca reglementarea şi autorizarea intermediarilor să fie tot mai importante. La urma urmei, riscul la care se supune un investitor care utilizează un intermediar din afara pieţei nu poate fi neglijat.

Autoritatea supremă din ţara noastră în autorizarea şi reglementarea intermediarilor este Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Din păcate pentru piaţa de capital, Comisia a reuşit să îşi facă un renume de instituţie greoaie, necomunicativă şi inaccesibilă. Cel mai bun exemplu este cel al pieţei Rasdaq, aflate într-o situaţie incertă, adică nici piaţă reglementată, nici sistem alternativ de tranzacţionare, de mai bine de doi ani. În cazul acesta se pare că s-a sesizat chiar şi Comisia Europeană, care a cerut clarificări în legătură cu statutul Rasdaq, iar CNVM, împreună cu conducerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB), s-a angajat ca până la jumătatea anului să rezolve situaţia. Cum va fi soluţionată această problemă în condiţiile în care BVB tocmai a lansat un sistem alternativ (CAN), iar integrarea companiilor listate în piaţa principală este aproape imposibil de realizat nu se ştie încă.

Situaţii neclare la intermediari

Recent însă, a apărut o serie de probleme în zona tranzacţiilor transfrontaliere, cunoscute mai degrabă de toată lumea ca Forex. CNVM a interzis, în martie, desfăşurarea de operaţiuni cu valută spot intermediarului BForex Global Trading şi a decis declanşarea unui control tematic la sediul intermediarului. BForex a sistat tranzacţiile de pe piaţa valutară, însă a precizat, printr-un comunicat, că este vorba mai degrabă de o confuzie.

Tranzacţiile intermediate de BForex se realizau pe piaţa over-the-counter (OTC), care nu este o piaţă reglementată, ci un sistem alternativ de tranzacţionare. Piaţa Spot OTC pe care a interzis-o CNVM se numeşte astfel datorită momentului la care se realizează schimbul de activ, adică pe loc, nu la o dată ulterioară, cum este în cazul pieţelor la termen (futures). Reprezentanţii BForex nu au contestat decizia CNVM. „Consider situaţia curentă ca fiind o fereastră de oportunitate pentru intensificarea dialogului cu instituţia reglementatoare şi cu ceilalţi actori implicaţi“, spune Daniel Ciocoiu, analist financiar al companiei. „O situaţie mai clară ar putea încuraja actorii puternici implicaţi în piaţa Forex să considere România ca având potenţial real de dezvoltare.“

Reglementări de acasă

Singurul răspuns pe care l-am primit de la CNVM referitor la problemele ridicate de intermediari a fost că „piaţa Forex nu este reglementată în România.“ Ceea ce este adevărat. Numai că obiecţiile intermediarilor se referă şi la autorizările pe bază de paşaport european, respectiv societăţile de servicii de investiţii financiare (SSIF), şi cele care funcţionează ca sucursale ale firmelor de investiţii din alte state membre (SFIM). Conform statisticilor CNVM, SSIF-uri cu paşaport sunt patru în ţara noastră (Estinvest, BForex Global Trading, Muntenia Global Invest şi BT Securities), iar SFIM-uri sunt cinci (ING Asset Management, Wood & Co, X-Trade Brokers, Franklin Templeton şi Deltastock).

Pentru fiecare dintre aceste societăţi autorizate de CNVM, reglementarea activităţii aparţine instituţiei de profil din ţara de origine. Spre exemplu „X-Trade Brokers a venit prin paşaport european, ceea ce înseamnă că CNVM ne autorizează să funcţionăm în conformitate cu autorizările de funcţionare acordate de Comisia din Polonia“, spune Victor Safta, director X-Trade Brokers România. Mai mult, referitor la afirmaţia CNVM conform căreia „platformele de tranzacţionare de tip Forex nu sunt reglementate şi supravegheate de Comisie“, Victor Safta arată că „o platformă de tranzacţionare este un produs software care nu poate fi şi nu va fi niciodată reglementat şi supravegheat de o autoritate.“ De asemenea, intermediarii autorizaţi sunt parte a fondurilor de compensare din ţările de origine.

O platformă de tranzacţionare, adică un produs software, nu poate fi reglementat şi autorizat de o autoritate.
Victor Safta, director X-Trade Brokers România

9 societăţi ce pot efectua activităţi de intermediere sunt autorizate de CNVM prin paşaport european, respectiv patru SSIF-uri şi cinci SFIM-uri