Peste 1.000 de societăţi care s-au trezit listate în anii ‚90 pe Rasdaq, în perioada cuponiadei, fără a avea vreo legătură cu piaţa de capital, ar putea fi scoase din scriptele bursei.

O discuţie interesantă despre rolul brokerilor şi analiştilor în piaţa de capital a fost începută săptămâna trecută de către preşedintele-director general al Intercapital Invest, Răzvan Paşol. Nu este vorba de rolul pe care îl au brokerii în piaţă ca intermediari de operaţiuni, ci ca sursă de informaţie pentru investitori prin rapoartele şi analizele periodice. „Chiar furnizăm valoare adăugată investitorilor de pe piaţa de capital?“, se întreabă Paşol.

Pentru a găsi răspunsul, şeful Intercapital utilizează o serie de metode statistice aplicate pe piaţa românească de capital. „Conform teoriei pieţelor eficiente formulată de Eugene Fama, peţurile acţiunilor reflectă deja toate informaţiile disponibile care pot influenţa evoluţia“, spune Paşol. În cazul în care teoria este adevărată, analizele fundamentale şi tehnice nu mai au nicio valoare în predicţia cotaţiilor, iar rezultatul este imposibilitatea obţinerii unor câştiguri mai mari decât media pieţei.

Primul test al eficacităţii analizelor efectuate de Răzvan Paşol este staţionaritatea. Aceasta înseamnă că seriile de date nu stau pe loc, însă evoluează după un set de reguli care nu se schimbă în timp. Utilizând evoluţia titlurilor SIF Oltenia (simbol SIF5) în timp şi pe cea a indicelui american S&P 500, brokerul demonstrează că staţionaritatea este reală şi aplicabilă, iar piaţa noastră este puţin mai predictibilă decât cea americană. „Practica arată că ne putem baza pe stabilitatea regulilor după care evoluează pieţele în implementarea sistemelor şi modelelor noastre de analiză tehnică şi fundamentală, contrar previziunilor pieţelor eficiente“, spune Paşol.

Situaţii ilare pe piaţa secundară

Problema pe care nu o menţionează şeful Intercapital este că regulile se aplică, în cazul României, doar pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi pe cea de la Sibiu. Piaţa Rasdaq, care reprezintă, ca număr de emitenţi, o bună parte din BVB, nu se califică pentru niciun fel de analiză (cu câteva excepţii, respectiv companiile mai mari care respectă regulile de transparenţă).

În momentul înfiin-ţării de acum 14 ani, Rasdaq a adunat pe platforma proprie 1.500 de emitenţi, la care s-au adăugat aproape 4.000 în anul următor, aproape toate societăţile fiind listate în mod automat prin programul de privatizare în masă. De fapt, aceasta a şi fost marea problemă a pieţei Rasdaq: fiind incluse în mod automat, companiile nu aveau nici cea mai vagă idee despre guvernanţa corporativă, iar marea majoritate nici nu intenţiona să afle vreodată. Deşi a fost înfiinţată ca piaţă reglementată, aflată sub controlul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Rasdaq a funcţionat mai mult ca sistem alternativ de tranzacţionare, deoarece emitenţii care nu se supuneau regulilor de transparenţă nu erau sancţionaţi în niciun fel. Mai mult, platforma Rasdaq a alăturat de la bun început Agromec Săpoca şi Alimentara Nr 44A Brăila cu Petromidia şi IAR Ghimbav. Evident, au apărut situaţii ilare, în care conducerile respectivelor societăţi nu numai că nu ştiau că acestea sunt listate, dar nu aveau niciun fel de cunoştinţe despre piaţa de capital. Totodată, companiile cu capitalizare ridicată şi lichiditate (care respectau şi regulile de raportare periodică a cifrelor financiare sau tranzacţiile insiderilor) au făcut mutarea către piaţa principală a BVB.

În prezent, pe Rasdaq mai sunt listate 1.473 de companii, iar primele 25 de companii după mărime deţin aproape o treime din capitalizarea totală a pieţei, de 3,2 miliarde euro. Practic, peste 1.200 de emitenţi au extrem de puţine tranzacţii încheiate pe parcursul unui an, cu multe cazuri în care nu există nicio tranzacţie. Întorcându-ne la capacitatea de prognozare a analizelor de care vorbeşte Răzvan Paşol, observăm că analiza fundamentală nu poate fi realizată acolo unde nu există date financiare, iar cea tehnică nu are suficiente date pentru a putea trasa o evoluţie documentată în timp. Nici în prezent nu au dispărut companiile care nu au nicio treabă cu bursa, iar Alimentcom 9 SA Tulcea, suspendată de la tranzacţionare din 2002, continuă să existe alături de Conpet Ploieşti şi Albalact Alba-Iulia.

Rasdaq nu este, în prezent, nici piaţă  reglementată şi nici sistem alternativ de tranzacţionare (singurele două forme legale acceptate în Uniunea Europeană.) În 2008, conducerea bursei a încercat clarificarea situaţiei prin crearea unei noi categorii, Rasdaq-Star, prin care emitenţii care îndeplinesc regulile de tranzacţionare şi transparenţă să treacă pe piaţa principală, iar restul să fie încluşi într-un sistem alternativ de tranzacţionare. CNVM a respins proiectul, considerând că este necesară aprobarea acţionarilor companiilor pentru a putea include societatea într-o anumită categorie.

Soluţii până la 15 iunie

BVB şi CNVM s-au angajat, la jumătatea lunii trecute, să rezolve situaţia pieţei Rasdaq în termen de 60 de zile. BVB urmează să lanseze un alt sistem alternativ de tranzacţionare, aprobat deja de Comisie, iar pentru Rasdaq vor fi căutate alte soluţii. „Bursa doreşte fructificarea potenţialului pe care îl au anumite companii de pe piaţa Rasdaq, iar clarificarea trebuie să vină de la CNVM“, spune Stere Farmache, preşedintele BVB.

În esenţă, soluţia va fi listarea emiten­ţilor serioşi pe piaţa reglementată (circa 200-250 de companii), iar restul va migra către sistemul alternativ de tranzacţionare, în timp ce un număr de societăţi vor fi delistate. Un emitent precum Alimentcom 9 Tulcea, care nu are contract de registru, nu a efectuat transferul către platforma Arena, iar capitalul social este mai mic de 25.000 de euro ar trebui scoasă din scriptele bursei.

Bursa doreşte fructificarea potenţialului pe care îl au anumite companii de pe piaţa Rasdaq, iar clarificarea trebuie să vină de la CNVM.
Stere Farmache, preşedintele BVB

0,74 milioane euro este lichiditatea zilnică medie a Rasdaq în 2010, în creştere de la 0,54 milioane euro anul trecut, iar cea a BVB se ridică la 7,2 milioane euro

3,2 miliarde euro este capitalizarea pieţei Rasdaq în prezent, aproape o treime din aceasta fiind deţinută de doar 25 de companii din totalul de 1.470