Firma care vrea sa il angajeze pe Radu a promis ca il va imprumuta, o data ajuns acolo, cu bani pentru cazare. Cu toate acestea, ambasada refuza sa dea ii dea unda verde. Pe 6 decembrie, Consiliul de Ministri al UE supune la vot ridicarea vizelor pentru Romani. Si toti spun ca votul va fi favorabil.
Cel mai mult lobby l-au facut companiile europene, care au interesul sa lucreze ieftin cu creiere sau mana de lucru de import. In schimb, salariatii occidentali ii privesc pe imigranti ca pe dusmanii lor personali. Jean-Claude Chenais de la Institutul National de Studii Demografice din Franta explica: „Exista mai multe tipuri de presiuni. Pe de o parte, sunt angajatorii care au nevoie de lucratori in diverse sectoare economice, iar pe de alta parte sunt sindicatele, care se impotrivesc lucratorilor imigranti care scad nivelul de salarizare. In al treilea rand, este vorba de public care, in general, se opune migratiei, intrucat o considera o sursa a delincventei si crimei”.
Draftul legislativ referitor la libera circulatie a romanilor prin Europa prevede reguli stricte, unele prohibitive. De exemplu, un roman cu studii medii poate obtine dreptul de munca in Franta, doar in conditiile in care obtine un fel de green-card din partea autoritatilor din statul gazda. „Pentru aceasta categorie de persoane, permisele de sedere si munca se vor acorda foarte greu, si asta doar in conditiile in care cetateanul roman are asigurat jobul inainte sa paraseasca tara. Se va merge pe formula depunerii aplicatiilor si nu vor fi tolerate incalcarile acestor reguli”, spune ministrul de externe Mircea Geoana. Romanii care vor calatori sau se vor stabili ilegal in una dintre tarile UE vor fi trimisi in tara cu o interdictie de a mai calatori in spatiul Schengen pe o perioada de la unul la sapte ani.
La indicatiile oficialilor europeni, Romania a adoptat recent masuri ferme in ceea ce priveste calatoriile in exterior. Pana acum existente de la caz la caz, garantiile financiare au devenit obligatorii prin Ordonanta de urgenta nr. 144/2001, completata de Ordinul nr. 177 al ministrului de interne.
Este nevoie de cel putin 500 de dolari pentru a intra in statele UE – cu sau fara viza. Banii vor fi prezentati sub forma de cecuri de calatorie, carti de credit sau cash.
„Nu o sa mearga nici un specialist IT din Romania in UE. Or sa se duca in SUA. Europa nu ofera salarii pe masura celor din Statele Unite si, vorbind de spatiul Schengen, mai este si bariera limbii. In tarile din aceasta zona se vorbeste nativ franceza, germana, nu engleza”, spune Varujan Pambuccian, deputat in Comisia de Tehnologia Informatiei. Pambuccian vede in ridicarea vizelor „o masura fireasca de extindere europeana”, care va avantaja companiile europene ce au investitii in Romania: „Ridicarea vizelor faciliteaza miscarile de personal de management din Romania. Aceasta era o problema”.
Privind lung catre SUA, unde sistemul green-card a atras mii de creiere, tarile UE resimt tot mai mult handicapul unei legislatii restrictive, care a pazit granitele. Cele 15 state au mers pe principiul „frica pazeste pepenii”, ceea ce le-a facut codase in domenii precum IT, cercetare, show-biz sau chiar financiar-bancar.
Romanii costa de trei ori mai ieftin
Un studiu al Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare arata ca in ultimii noua ani nu mai putin de 4.000 de specialisti din domeniul financiar-bancar provenind din tari balcanice au obtinut posturi importante in capitale europene ca Londra, Paris, Berlin. Un specialist bancar din Romania, de exemplu, este platit in Londra cu maximum 25 mii de lire sterline/an, fata de 80 de mii de lire, salariul pentru un occidental.
„Exista foarte multe exemple de romani care si-au terminat studiile la Londra sau Paris si care acum lucreaza la banci precum JP Morgan, Meryll Lynch sau Deutsche Bank”, spune Florin Vasilica, reprezentant pentru Romania al JP Morgan. Sefa Oficiului International de Migratii (OIM) din Viena, Irena Vojackova-Sollorano, considera tarile est-europene nu trebuie privite atat ca o problema, cat ca o oportunitate pentru UE: „Este de dorit o schema de emigrare bine reglementata. Nimanui nu ii place sa isi paraseasca tara, chiar daca nu are posibilitati. Fiecare va prefera sa ramana in tara sa si daca pleaca, sa plece temporar, pentru a castiga mai multi bani, si sa se intoarca. Astfel, apare o oportunitate pentru UE sa isi dezvolte scheme de munca pe termen scurt”.
Surprinzator de semnificativa a fost pozitia Germaniei. Din oponent inversunat la ridicarea vizelor, Germania a devenit brusc un sustinator al deschiderii granitelor pentru Romania. Cunoscutul plan Schroder, prin care erau admisi 20 de mii de specialisti IT sa lucreze in aceasta tara, se doreste a fi extins la anul la 50 de mii de persoane acceptate. Dupa modelul germanilor, Parisul si Londra dau semne de dezmortire si vor sa initieze cat mai curand planuri de import de specialisti.
Europa se pare ca a inteles ca nu poate si sa ramana fortareata, si sa aiba si putere economica. Din cauza birocratiei si a piedicilor puse in calea inteligentei, a ramas mult in urma. In SUA lucreaza in cercetare sapte persoane la mia de locuitori, in Japonia opt, in vreme ce in Europa, numai cinci.
Fara 500 de euro nu intri in UE
Cetatenii romani vor prezenta la iesirea din tara:
– asigurare medicala
– bilet de calatorie dus-intors sau cartea verde a autoturismului
– o suma minima de 50 de euro/zi sau echivalent pentru Turcia si fostele state socialiste, pentru care nu este nevoie de viza, respectiv, 100 euro sau echivalent pentru statele UE si alte state fara viza. Dovada sumei se va face prin:
– valuta liber convertibila la vedere
– cecuri de calatorie sau carti de credit pentru conturi in valuta
– alte garantii financiare: voucher, scrisoare de garantie, sponsorizari, ordine de plata
Exceptii: calatoriile pentru tratament medical, simpozioane, conferinte, studii, manifestari cultural-sportive, cazul imbolnavirii unei rude din strainatate, angajamentele de munca. Mai fac exceptie minorii sub 14 ani; cei sub 18 ani care au rude in strainatate, cei care calatoresc in baza permisului de mic trafic. (OUG nr.144/2001, Ordin nr. 177/2001)
