Japonia a atins un record pe care nu l-ar fi dorit niciodată – al celui mai costisitor dezastru natural: peste 300 de miliarde de dolari, conform estimărilor japoneze referitoare la costurile de reconstrucție. Efectele imediate ale cutremurului și ale valului mareic au fost deja observate și analizate. Însă, de acum încolo se va vedea și impactul pe termen mediu și lung asupra economiei mondiale, inclusiv asupra celei românești, indiferent dacă vorbim de influențe directe sau indirecte.
Acestea au fost amplificate și de războiul ce tocmai a izbucnit în Libia.
Banca Mondială a estimat că valoarea daunelor provocate de cutremurul și tsunami-ul din Japonia variază între 87 și 165 de miliarde de euro și că asigurătorii privați ar urma să plătească daune ce ar putea atinge 23 de miliarde de euro. Ceea ce înseamnă că asigurările și, mai ales, reasigurările se vor scumpi la nivel global.
„Este greu de estimat în acest moment cu cât se vor majora primele de asigurare pentru bunuri. Vom ști abia spre sfârșitul anului“, spune Nicolae Mușat, director general al SAR City Insurance.
„Însă un lucru este clar: prețul asigurărilor va crește în anii următori“, adaugă acesta, care arată că pe piața de profil va avea loc o reevaluare generală a riscului de mediu și va crește și costul pentru preluarea riscului în cazul unui dezastru nuclear. „Pe de altă parte, multe societăți comerciale au fost nevoite să-și întrerupă activitatea, ceea ce s-a simțit în contractele de asigurare pentru activitățile comerciale“, explică Nicolae Mușat.
Scumpiri la materiile prime
O piață în care efectele se vor resimți mult mai mult pe termen mediu și lung este cea a materiilor prime și a petrolului. În primul rând, vorbim de sectorul energetic, care trece oricum prin schimbări majore, cu intenții legiferate ale statelor de a reduce consumul de combustibili fosili și de majorare a producției de energie regenerabilă. „Japonia este cea de-a treia mare consumatoare și importatoare de petrol pe plan mondial, după SUA și China“, a declarat Tomohiro Yoden, director general al biroului din România al Organizației Japoneze pentru Comerț Exterior (JETRO).
„În Japonia, după cutremur, importurile de țiței au fost sistate, iar rafinăriile din jurul capitalei și-au încetat activitatea“, adaugă Tomohiro Yoden. Guvernul nipon a fost obligat astfel să semneze ordinul prin care companiile private puteau utiliza rezervele lor strategice de petrol, inițial pentru trei zile, apoi pentru 25 de zile. Aceste rezerve acoperă necesarul de petrol pentru o perioadă de 70 de zile, ceea ce înseamnă că importurile vor fi reluate într-un timp destul de scurt și vor fi mai accelerate decât înainte pentru a putea completa rezervele.
Presiunea asupra prețului la petrol este amplificată de conflictul din Libia. Statul din nordul Africii acoperă doar 2% din producția mondială de petrol, fiind luată în calcul producția normală, de 1,69 milioane barili pe zi (dintre care 1,2 milioane sunt exportate, în principal în Europa). Gaură care poate fi acoperită relativ ușor de Arabia Saudită. Cu toate acestea, o scumpire a barilului este luată în calcul de toată lumea, aceasta fiind bazată și pe creșterea cererii la nivel global.
Investițiile japoneze în România, amânate
Analiștii Groupe Société Générale estimează că producția libiană de petrol, redusă în prezent la 0,4 milioane barili pe zi, nu se va relua decât peste șase luni. Iar evenimentele în derulare ar putea modifica estimările, mai ales în cazul în care infrastructura petrolieră din Libia va fi afectată de bombardamente.
Cum perioada de stopare a producției libiene coincide cu reluarea importurilor de către japonezi, ne putem aștepta la o nouă majorare de prețuri. De altfel, cotația barilului de petrol Light Sweet Crude (principalul petrol utilizat în lume – WTI) a depășit 100 de dolari, iar săptămâna trecută, acesta se tranzacționa la peste 105 dolari. O nouă scumpire a combustibililor pe piața noastră internă ar putea fi contracarată însă de aprecierea leului față de dolar, de peste 12% față de începutul anului.
Reconstrucția Japoniei, ale cărei costuri nu au fost încă estimate oficial, va induce o presiune și asupra prețurilor celorlalte materii prime, în special asupra celor utilizate în industria IT. Mai mult însă, presiunea va exista și la nivelul investițiilor pe care companiile nipone le au în străinătate, inclusiv în România.
„Circa 90% dintre investițiile cu capital japonez în România vin din alte state ale Uniunii Europene. Printre investițiile directe se numără cele ale companiilor Makita, în valoare de 50 milioane dolari, în producția de mașini unelte, și Clasonic Kansei – în valoare de 100 milioane dolari, pentru producerea de componente auto“, spune Tomohiro Yoden. Investițiile japoneze programate nu au fost, cel puțin deocamdată, sistate, ci doar amânate.
Cele 232 de companii japoneze din România numără aproximativ 20.000 de angajați. Valoarea totală a exporturilor românești în Japonia s-a ridicat la 297 milioane dolari (208,5 milioane euro), în creștere de la 212,9 milioane dolari în 2009. Importurile s-au ridicat la 277,73 milioane dolari (195 milioane euro), în creștere de la 225 milioane dolari în anul precedent.
Cele mai mari creșteri la exportul autohton au fost înregistrate la mecanisme electrice (de 162% față de 2009) și la produsele din lemn, altele decât mobila (de 179%). Am importat însă mai multe automobile japoneze (cu 179%) și echipamente electrice (cu 95%).
Industria auto din Țara Soarelui-Răsare a fost afectată extrem de grav de dezastrul natural. Cu efecte asupra întregului glob, deoarece multe uzine din lume au furnizori niponi. Producția fabricilor Toyota, Mazda, Mitsubishi,
Subaru și Nissan a fost oprită de cutremur, iar reluarea se desfășoară cu dificultate din cauza furnizării cu întreruperi a energiei electrice, a apei și din lipsa componentelor.
Influențe asupra cursului valutar
Influența Libiei asupra producătorilor și comercianților auto din întreaga lume, dar și din România, vine tot din zona prețului petrolului. Scumpirea combustibililor, care afectează și costurile de producție, a speriat mulți consumatori, care au preferat să amâne achiziția unui autovehicul. 
Ajungem astfel la influența asupra cursului de schimb și a piețelor financiare. În primul rând, aversiunea la risc a investitorilor a urcat instantaneu după izbucnirea turbulențelor din Libia. Riscul este ridicat la cote amenințătoare de posibilitatea extinderii conflictelor interne din țările arabe. Bahrein este următorul stat pe lista celor cu probleme interne, conflictele stradale provocând deja decese. Nici Yemen și Siria nu sunt departe de manifestații ce pot degenera, iar îngrijorarea cea mai mare este legată de Arabia Saudită.
„Tulburările din Orientul Mijlociu, atacul asupra Libiei și conflictele din Bahrein și Siria continuă să alimenteze interesul pentru francul elvețian, care își menține rolul de activ de refugiu“, spune Victor Safta, director general al X-Trade Brokers România. Rol pe care l-a avut în mod constant yenul japonez și care acum are nevoie de o depreciere față de principalele valute.
Aprecierea imediată a yenului față de dolar, până la un nivel de sub 80 de yeni pe dolar, a fost mai mult o reacție a pieței la așteptările de susținere a monedei. Ceea ce s-a și întâmplat și nu numai din partea Bank of Japan, ci și din cea a celorlalte state din G7. Mediul de afaceri nipon a și anunțat că la un nivel de curs de sub 86 yeni pe dolar, profiturile se transformă în pierderi.
Pe termen mai lung, așteptările indică tot o apreciere a monedei japoneze, în condițiile în care economia va crește mai repede prin lucrările de reconstrucție. După cutremurul din Kobe din 1995, cu pagube provocate de 100 miliarde dolari, economia niponă a crescut cu 1,9%, cu un punct procentual mai mult decât în 1994.
Chiar dacă reconstruc­ția îi va costa pe japo­nezi circa 6% din PIB, economia mondială nu va fi amenințată cu intrarea într-o nouă recesiune. Pericole mult mai mari vin însă din Orientul Mij­lo­ciu.
Riscuri petroliere
Dar cel mai mare pericol pentru economia globală este majorarea prețului barilului de petrol până la un nivel care să nu mai poată fi achitat de consumatorii casnici și industriali. Conform calculelor, barilul de țiței WTI ar putea fi susținut până la 130 de dolari, nivel peste care recesiunea devine aproape o certitudine. Estimările pentru nivelul mediu din acest an sunt de 100-110 dolari pe baril, însă nu este luată în calcul o escaladare a conflictelor din statele arabe. Sau vreun alt dezastru natural, eveniment care nu poate fi prezis de nimeni.

Tomohiro Yoden, Jetro: „În România, birocrația complică lucrurile”
Capital: În acest an este programată vreo investiție importantă cu capital japonez în România?
Tomohiro Yoden: O companie a finalizat negocierile și urmează să semneze contractul pentru achiziționarea unei societăți românești. Este un contract important pentru cele două țări. Însă, până când acest document nu este semnat, nu pot oferi mai multe informații. În ceea ce privește compania Yazaki, care are deja două unități de producție, la Arad și Ploiești, aceasta a deschis la începutul lunii martie o unitate la Caracal, care va furniza echipamente pentru fabrica Ford de la Craiova. În total, compania va avea în România circa 800 – 900 de angajați. Sunt și alte companii japoneze ce intenționează să intre în România, care ne-au contactat, dar care nu s-au hotărât dacă vor investi aici sau în altă țară din această zonă. Pentru companiile japoneze este foarte important ajutorul de stat, iar în România, din păcate, birocrația complică lucrurile. În alte țări, chiar instituțiile de stat se ocupă de documentele necesare pentru ca investitorii străini să beneficieze de ajutor de stat.

Capital: Care sunt statele care concurează România pentru atragerea investitorilor japonezi?
Tomohiro Yoden:  Toți cei cu care am discutat au ca alternativă Polonia și Turcia. Chiar dacă nu este stat membru al Uniunii Europene, Turcia beneficiază de o serie de facilități, cum ar fi scutirea de taxe pentru schimburile comerciale cu blocul comunitar.

Capital: Situația din Japonia a anulat sau a amânat anumite investiții nipone în România?
Tomohiro Yoden: Acolo unde contractele au fost semnate, investițiile vor fi demarate. Însă este posibil să apară mici întârzieri. Decalaje au apărut și în ceea ce privește exporturile și importurile, transporturile fiind mutate de pe aeroportul din Tokyo pe cel din Osaka.

Capital: Care sunt în actuala situație oportunitățile de afaceri în Japonia pentru companiile românești?
Tomohiro Yoden: Este dificil de răspuns. Companiile românești risipesc multă energie și folosesc capacități de producție vechi. Firmele din țara dvs. ar putea să-și reducă considerabil consumul de energie folosind o mică parte din tehnologia japoneză. Noi ne punem problema cum să scoatem apă dintr-o cârpă uscată și cum să folosim mai eficient resursele. Pe de altă parte, investitorii japonezi nu se gândesc cum să obțină rapid profit dintr-o afacere, în vreme ce oamenii de afaceri români asta urmăresc.