Chiar și apa poate fi un ingredient de bază pentru cocktailuri gustoase și răcoritoare, numai bune de savurat în serile călduroase de vară.
Aparent, căldura de-afară nu prea face pereche bună cu alcoolul și în zilele caniculare trebuie să aștepți lăsarea serii ca să poți savura în tihnă o bere sau un vin bine răcit. În țările din zona Mării Mediterane însă, poți vedea la orice terasă câte un pahar aburit cu alcool și multă gheață, savurat tacticos de un localnic, la vremea siestei. De cele mai multe ori este vorba de un bitter, de un vermut sau de un lichior de anason, băute cu sifon sau apă minearală, care sunt menite să înlesnească digestia. Licorile în sine au puține grade alcoolice și un buchet de arome care rimează cu soarele. Băute în cantități mici, cu multă apă rece sau cu gheață și o felie de lămâie, ele pot fi un mod extrem de plăcut de a-ți petrece după-amiaza, mai ales când nu te grăbești nicăieri. Unde mai pui că aceste combinații sunt atât de simple, încât poți să le faci acasă sau în orice bar dotat cu un stoc minim de lichioruri. Vă prezentăm în continuare câteva idei.
Cu votcă sau cu gin
Vodka se potrivește de minune cu sucul de merișoare. Acesta-i un long drink în sine, destul de popular în cluburi de câțiva ani. 40 de ml de votcă și tot atât suc de merișoare într-un pahar înalt. Dacă adaugi un pic de apă minerală și o felie de lime se numește Cape Codder și poate fi o băutură numai bună de savurat într-o zi cu mult soare. Ginul poate fi combinat cu suc de lime, cu multă gheață și cu apă minerală și se va numi Gin Rickey. Iar dacă îi adaugi și un strop de sirop de lavandă sau de soc poți să-i spui Collins. Ambele variante sunt la fel de răcoritoare dacă păstrezi ginul într-o măsură de 40 de ml, sucul de lime și siropul la jumătate și vei umple restul paharului înalt cu gheață și apă minerală.
Cu vermut dulce
Care poate să fie un Martini sau un Cinzano roșu. Preferatul meu este Riserva Carlo Alberto, ceva mai scump decât media, însă meritat. Este un produs artizanal, care folosește numai vinuri italienești de origine geografică controlată din Piemont, Asti Moscato și Calsco Erbaluce, cu o concentrație alcoolică de doar 18%. E atât de bun, încât nu prea îți vine să-l ascunzi într-un cocktail. Vă recomand să-l savurați cu un splash de apă minerală sau sifon și cu o coajă de portocală.
Cu Campari
Probabil cel mai cunoscut bitter din lume. Mulți îl consideră lichior, însă producătorii săi insistă să-l numească bitter. Iar această precizare ține probabil de gustul său care este întradevăr amar, datorită chininei și pelinului pe care le are în compoziție. Rețeta sa conține, pe lângă cele două ingrediente, alte 66 de plante diferite, rădăcini, coji, condimente și scoarță de copac, puse toate în alcool cu apă la infuzat. Poate fi savurat în sute de cocktailuri, însă pe o zi caniculară cel mai bine îl combini cu un vermut dulce și cu apă minerală într-o băutură care se numește Americano sau doar cu apă minerală și lămâie.
Cu un lichior franțuzesc
Care poate să fie un aperitiv clasic, cum este Dubonnet-ul roșu sau Lillet-ul alb care rimează de minune cu o felie de lămâie într-un pahar mediu plin cu gheață și cu apă minerală. Dubonnet-ul este ceva mai dulce, iar Lillet-ul este amărui și un pic citric, pentru cei care preferă băuturile mai seci. Un alt lichior pe care merită să-l combinați cu apă minerală și cu o felie de lămâie este cel de soc care se numește Saint Germain. Este 100% artizanal, făcut din flori de soc culese din munții Alpi și se bea cu șampanie, de câteva decenii, la terasele cu pretenții de pe Coasta de Azur. Dacă n-aveți șampanie sau pur și simplu este prea cald afară, rămâneți la apă minerală și adăugați și două-trei frunze de mentă. Va fi la fel de savuros.