Ce riști dacă creezi un cont fals de social media?
Tentația de a crea conturi false pentru a păstra anonimatul sau pentru a experimenta alte identități poate părea o idee amuzantă și inofensivă, scrie Legal Badger.
Cu toate acestea, actul de a crea și utiliza un cont fals poate avea consecințe juridice serioase, fiind încadrat în infracțiunea de fals informatic, prevăzută de Codul Penal al României, art. 325.
Infracțiunea de fals informatic în social media
Codul Penal definește falsul informatic prin:
„fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice.”
Potrivit legilor din România, fapta aceasta este pedepsită cu închisoarea între 1 și 5 ani.
Această lege protejează publicul de manipulările digitale și de posibilele prejudicii aduse prin falsificarea informațiilor, asigurând astfel încrederea în veridicitatea datelor disponibile în spațiul virtual.
Pentru reținerea infracțiunii de fals informatic, se înțelege că persoana în cauză să creeze date false care să inducă o percepție eronată și să producă efecte juridice în realitatea de zi cu zi.
Decizia nr. 4/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
Decizia nr. 4/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție oferă un exemplu clar de cum poate fi interpretată o astfel de faptă în termeni legali.
În această decizie, crearea și utilizarea unui cont de social media folosind datele reale ale altei persoane, fără consimțământul acesteia, reprezintă o acțiune de fals informatic.
Practic, în momentul în care o persoană creează un profil cu datele unei alte persoane, acest act este considerat o introducere a datelor informatice „fără drept”, rezultând astfel date „necorespunzătoare adevărului”.
Chiar dacă datele personale folosite sunt corecte, intenția de a crea o identitate falsă creează o percepție eronată și distorsionează intenția reală a persoanei căreia îi aparțin datele.
În acest context, se conturează ideea că nu doar informațiile inexacte, ci și cele utilizate fără acord, într-o manieră ce creează o impresie falsă, pot constitui infracțiunea de fals informatic, dacă rezultatul acestei acțiuni produce consecințe juridice.
Crearea profilurilor fictive
Când vine vorba despre crearea unui cont fictiv pe o rețea de socializare, folosind însă un nume imaginar și date inventate, încadrările legale sunt mai complexe.
Conform doctrinei juridice, o astfel de acțiune rămâne încă discutabilă, deoarece nu implică uzurparea identității unei persoane reale și, prin urmare, nu induce o percepție falsă față de o identitate preexistentă.
Totuși, chiar și în aceste cazuri, dacă scopul final este de a obține avantaje sau de a produce efecte juridice, atunci fapta poate fi interpretată în sensul articolului 325 din Codul Penal.
