Administraţia Naţională de Meteorologie anunţă risc mare de avalanşă, adică cod roşu, în masivele montane. Stratul de zăpadă a înregistrat variații ușoare, în general de 1-2 cm.

Intervalul pentru această avertizare meteo este cuprins între 04.01.2019 ora 20 și 05.01.2019 ora 20:

Vremea va fi geroasă. Cerul va fi variabil, temporar noros și pe arii restrânse va ninge slab. Vântul va sufla slab și moderat cu intensificări temporare, ce vor depăși la rafală 50-60 km/h, viscolind sau spulberând zăpada pe creste. Local se va semnala ceață însoțită și de depuneri de chiciură.

Peste 1800 m: temperaturi minime: -22 la -17 gr.C; temperaturi maxime: -18 la -14 gr.C
Sub 1800 m: temperaturi minime: -17 la -13 gr.C; temperaturi maxime: -14 la -8 gr.C

Starea stratului de zăpadă în 04-01.2019, ora 14

La ora 14, acesta măsura 173cm la Bâlea-Lac, 112 cm la Vf. Omu,101 cm la Vlădeasa 1400,70 cm la Semenic,
65 cm la Vf. Călimani,72 cm la Sinaia, 62 cm la Parâng, 70 cm la Vf. Vlădeasa, 58 cm Vf. Țarcu, 54 cm la Vf. Ceahlău, 42 cm la Predeal, 26 cm la Vf. Iezer-Rodnei, 22 cm la Fundata.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Făgăraș: risc mare

La altitudini de peste 1800 m, la suprafață se află un strat instabil de 30-40 cm alcătuit din zăpadă relativ recentă.
Atât la suprafață cât și în profunzime regăsim plăci de vânt, mai ales pe versanții cu expoziție sudică. Declanșarea avalanșelor e probabilă chiar și la o supraîncărcare slabă a stratului iar pe numeroase pante sunt condiții inclusiv pentru declanșarea unor avalanșe de mari dimensiuni prin angrenarea straturilor subiacente.

La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă s-a stabilizat ușor, dar se menține relativ instabil în partea sa superioară, îndeosebi pe pantele mai înclinate, iar declanșările de avalanșe sunt posibile chiar și la supraîncărcări slabe

 

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Bucegi: risc mare și cod roșu

La altitudini de peste 1800 m, întâlnim numeroase plăci de vânt, îndeosebi pe versanții nord-estici, estici și sud -estici. Stratul se menține instabil în partea sa superioară, unde primii 30-40 cm prezintă rezistență scăzută.
Declanșarea avalanșelor e probabilă chiar și printr-o supraîncărcare slabă a stratului. La altitudini mai mici de 1800 m stratul de zăpadă este de dimensiuni mai reduse, s-a consolidat ușor, dar pe văi sunt zone cu acumulări importante de zăpadă, 
Declanșările de avalanșe sunt posibile la supraîncărcări slabe, pe pantele suficient de înclinate și în cazuri izolate pot fi și de dimensiuni mari

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivele Țarcu-Godeanu: risc însemnat

La peste 1800 m sunt prezente numeroase plăci de vânt, în special pe versanții estici și sudici, iar primii 20-30 de cm din strat prezintă rezistență scăzută. Vântul a favorizat depunerea și acumularea zăpezii în zonele adăpostite și pe văi iar acolo stratul instabil de la suprafață este de dimensiuni mai mari.

Sub 1800 m stratul are grosimi de 70-80 cm iar în partea sa superioară prezintă rezistență scăzută în primii 20-30 cm

Declanşarea avalanşelor va fi posibilă chiar şi la supraîncărcări slabe, pe pantele mai înclinate.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în masivul Parâng-Șureanu:risc însemnat

Stratul de zăpadă este instabil în partea sa superioară ,fiind format preponderent din cristale fine cu rezistență scăzută. Deasemenea, regăsim numeroase plăci de vânt, în special pe versanții sudici și estici, la peste 1800 m.
Pe văi și în zonele adăpostite se întâlnesc depozite de zăpadă mai însemnate. Declanșarea avalanşelor va fi posibilă și la supraîncărcări slabe, pe pantele mai înclinate.
În cazuri izolatese pot declanşa și avalanșe de dimensiuni mari, prin angrenarea straturilor subiacente.

 

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Munții Vlădeasa–Muntele Mare: risc însemnat
Ninsorile din ultimele zile au depus un strat nou de zăpadă care pe alocuri măsoară 15-20 cm, strat depus peste un strat relativ instabil, format în perioada precedentă.

Pe pantele cu grad de înclin are ridicat, stratul de zăpadă este mediu stabilizat , cu rezistență scăzută. Declanşarea avalanşelor e posibilă la supraîncărcări mici, pe pantele mai înclinate, motiv de cod rosu.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Nordică a Carpaților Orientali (zona Munților Rodnei):risc însemnat

În partea superioară a stratului regăsim un strat de zăpadă proaspătă ,depusă peste plăci de vânt mai vechi sau peste cruste subțiri de gheață, formate în perioada p recedentă .În zonele adăpostite și pe văi se găsesc depozite însemnate de zăpadă, cu rezistență relativ scăzută. Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la peste 1800 m chiar şi la supraîncărcări slabe, mai ales pe pantele înclinate, iar sub 1800 m declanșările sunt posibile în cazuri izolate, la supraîncărcări mari.

Stabilitatea şi evoluţia stratului de zăpadă în Grupa Centrală a Carpaților Orientali (zona Munților Călimani– Bistriței -Ceahlău): risc însemnat

Stratul de zăpadă s-a stabilizat ușor dar la altitudini de peste 1800 m stratul este încă mediu stabilizat și regăsim plăci de vânt mai vechi, mai ales pe versanții sudici și estici. Pe văi și în zonele adăpostite sunt depozite mai însemnate de zăpadă. La altitudini mai mici de 1800 m stratul are dimensiuni mai reduse și este relativ stabil, cod rosu.

Declanşarea avalanşelor va fi posibilă la peste 1800 m chiar şi la supraîncărcări slabe, mai ales pe pantele înclinate, iar sub 1800 m declanșările sunt posibile în cazuri izolate, la supraîncărcări mari