Poți conduce dacă ai consumat droguri? În dezbaterea privind stabilirea unui prag de la care conducerea sub influența drogurilor devine infracțiune, există păreri contradictorii. Unii experți susțin că orice cantitate de substanță interzisă detectată în organismul unei persoane ar trebui sancționată, mai ales dacă este descoperită în timpul circulației pe drumurile publice.
În schimb, alți specialiști consideră că nu ar trebui pedepsit consumul anterior de droguri, atâta timp cât în organism nu mai există decât urme de substanțe.
Cum afectează drogurile capacitatea de a conduce
În ultimele zile, circulă un val de informații legate de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a stabili un prag pentru conducerea sub influența drogurilor, similar celui aplicat pentru alcool. Ziua în care ar fi trebuit să fie luată decizia finală era 11 noiembrie, însă ÎCCJ a decis să amâne procesul pentru 9 decembrie. Această măsură devine tot mai necesară, în special în contextul în care mai multe medicamente au fost adăugate pe lista substanțelor interzise pentru șoferi.
Problema ar părea simplă pentru ÎCCJ: persoanele care au în organism substanțe interzise peste un anumit prag stabilit de lege ar trebui să fie trase la răspundere penală. Totuși, potrivit întrebării ridicate de mai multe Curți de Apel din țară, nu este suficientă doar confirmarea prezenței acestor substanțe pentru a atrage răspunderea penală, fiind necesar un prag clar definit. Specialiștii și chiar legea subliniază însă că o concentrație semnificativă a substanțelor interzise poate rămâne în organism chiar și la câteva zile după consum.
Potrivit unei decizii din 2020, „persoana care a consumat substanțe psihoactive se află sub influența lor chiar și atunci când modificările aduse funcțiilor sale cognitive sau comportamentului nu sunt vizibile sau ușor identificabile”, deoarece „orice substanță cu efect psihoactiv afectează sistemul nervos central într-o măsură incompatibilă cu desfășurarea în siguranță a unor activităţi care prezintă un grad ridicat de risc pentru sănătatea persoanelor, cum este, printre altele, şi cazul conducerii unui vehicul pe drumurile publice”.
Mai precis, chiar dacă persoana a consumat droguri cu o săptămână în urmă, substanțele pot rămâne încă în organism, indiferent de cantitatea consumată. Astfel, acea persoană nu ar trebui să se afle la volanul unei mașini, de orice tip ar fi aceasta, deoarece reprezintă un adevărat pericol pentru siguranța traficului.
„Chestiunea de drept pusă în discuție este legată de întrebarea dacă este considerată a fi afectată capacitatea de a conduce a unui șofer doar prin simpla prezență în organismul acestuia a drogurilor, indiferent de cantitatea lor.
În lipsa acestor elucidări și a unui prag, fapta de a conduce sub influența substanțelor psihoactive pare a fi sancționată automat, la simpla depistare în organism a unor astfel de substanțe sau reziduuri de droguri. Dar lucrurile nu stau chiar așa”, a explicat expertul antidrog Cătălin Țone pentru Fanatik.
Legea va avea nevoie de o bază științifică
Totul a început la începutul anului 2024, când Curtea de Apel Brașov a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție să emită o decizie clarificatoare privind dacă este suficient ca probele biologice (sânge și urină) să indice prezența substanțelor interzise, indiferent de cantitatea acestora, pentru a pune sub semnul întrebării capacitatea de a conduce, sau dacă este necesar să se stabilească un prag de concentrație, determinat printr-o metodă științifică, care să dovedească efectul direct al substanțelor asupra abilității de a conduce.
Conform arm. 366 din Codul Penal, „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”.
O pedeapsă similară se aplică și persoanelor surprinse conducând sub influența drogurilor, chiar și în absența unui prag specific de concentrație de la care să înceapă aplicarea sancțiunilor.
„Indiferent de cantitatea de drog care se identifică în mostrele biologice, în urma analizei de laborator, există soluția unei expertize complexe medico-legale ulterioare care va stabili dacă șoferul este sau nu sub influența substanțelor psihoactive.
Consider că acest filtru e suficient, cu condiția ca sistemul de medicină legală să-și întărească structurile, din punct de vedere uman și tehnic, deoarece, la data actuală, capacitatea acestora este insuficientă față de amploarea fenomenului și depistările preliminare ale poliției”, a explicat Cătălin Țone.
