Un astfel de indicator a fost deja implementat pe drumurile din Franța și stârnește curiozitatea multor conducători auto.
Semnul cu pricina: romb alb pe fond albastru
Unul dintre semnele recente care a cauzat nelămuriri este un romb alb pe fundal albastru, deja utilizat pe șoselele din Franța. Acesta semnalizează benzi de circulație dedicate unor categorii specifice de vehicule, cum ar fi autobuzele, taxiurile, mașinile electrice sau autovehiculele cu mai mult de două persoane.
Indicatorul a fost implementat pe autostrăzile din orașe mari precum Lyon, Grenoble, Strasbourg, Rennes, Paris și Nantes, iar autoritățile franceze îl monitorizează cu ajutorul camerelor inteligente, care verifică automat numărul de pasageri din fiecare vehicul. Conducătorii auto care nu respectă acest semn riscă amenzi de până la 135 de euro.
Două săgeți albe și o mașină
În paralel, în România a fost introdus un nou semn de circulație destinat să îmbunătățească siguranța rutieră. Este vorba despre un indicator verde cu două săgeți albe și o mașină, care le reamintește șoferilor să mențină o distanță de siguranță față de vehiculul din față.
Măsura vine ca răspuns la numărul crescut de accidente și tamponări cauzate de frânările bruște pe autostrăzi și drumuri aglomerate. Autoritățile speră că acest semn va reduce coliziunile și va crește gradul de conștientizare al pericolelor în trafic.
Trebuie să le știi, altfel poți fi sancționat
Pe măsură ce noile reglementări devin parte din traficul cotidian, șoferii trebuie să fie atenți la aceste modificări ale Codului Rutier pentru a evita sancțiunile și pentru a contribui la o circulație mai sigură. Noile semne de circulație au fost implementate nu doar pentru a înfrumuseța drumurile, ci și pentru a spori siguranța și fluidizarea traficului.
În România, indicatoarele, marcajele rutiere și semafoarele cad sub incidența Ordonanței de Urgență 195 din 12 decembrie 2002 și a Standardului Românesc 1848 din 23 decembrie 2011. Acestea se conformă cu normele indicatoarelor europene, țara fiind semnatară Convenției asupra Traficului Rutier de la Viena (1968) și a Acordului European (1971).
Primele indicatoare de direcție au apărut în jurul anului 1898 sau 1899 pe actualul DN1 între Câmpina și Predeal, alături de câteva borne kilometrice și hectometrice, bazate pe modelul francez existent la vremea lui. Instalarea indicatoarelor și bornelor s-a făcut sub supravegherea inginerului-șef Nestor Urechia, pe atunci profesor la Școala Națională de Poduri și Șosele și persoana responsabilă cu întreținerea drumului.
Ulterior în 1907, primele indicatoare auto au apărut în Regatul României, la inițiativa membrilor Automobil Club al României. Indicatoarele aveau înscrieri și simboluri albe pe un fond negru și erau amplasate la 150 de metri de pericolul respectiv (pasaj la nivel, podișcă, sat, urcuș, coborâș, cotituri, caldarăm rău etc), bazate pe un model identic implementat de către Kaiserreich Automobil-Club în Imperiul Germaniei. Propunerile apăruseră în 1906, la 2 ani după formarea ACR, iar instalarea indicatoarelor era responsabilitatea ACR.
