Peste trei săptămâni, România va avea o nouă legislaţie după ce două dintre cele mai importante acte normative ale sistemului de drept - Codul Civil şi Codul Penal - vor intra în vigoare.
În redecatarea celor două documente, autorităţile au încercat să valorifice experienţa reformelor recente în cele două domenii realizate de alte state, precum şi prevederile din instrumente de drept european şi internaţional. Pentru a răspunde necesităţilor prezente au fost promovate soluţii noi, au fost revizuite instituţii clasice şi au fost puse în valoare principii recunoscute în plan international, dar care nu au fost înca implementate în spatiul romanesc.
Potrivit noului Cod Civil, actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite sau produse înainte de intrarea în vigoare a documentului nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor. Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispoziţiilor legii noi.
Prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.
Dispoziţiile legii noi se aplică tuturor actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. Dispoziţiile legii noi sunt de asemenea aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.
În ceea ce priveste noul Cod Penal, autorităţile au dorit înlăturarea suprapunerii inutile a unor texte care protejeaza aceleasi valori sociale, adaptarea pedepselor, dezincriminarea unor fapte prevăzute în legislatia speciala şi transformarea lor în contravenţii acolo unde este cazul.
S-a implementat respectarea principiului minimei intervenţii care guvernează legislaţia penală a oricarui stat de drept şi care impune recurgerea la mecanismul penal de protecţie doar în situaţiile în care protecţia oferită de reglementările altor ramuri de drept este insuficientă.