Codul Muncii seamana cu o sofisticata instalatie de Craciun pusa pe un brad caruia i-au cazut toate acele. Fondul de garantare a salariilor, cresterea bazei de calcul a CAS si desfiintarea conventiilor civile au uscat trunchiul, pe care ar trebui sa lumineze, mai nou, poleitul Cod al muncii. Fata de cel din 1973, noul proiect aduce reglementari moderne, adaptate la piata europeana, care protejeaza salariatii si le dau o mai mare siguranta la locul de munca. Se pune insa problema care salariati.
Codul Muncii seamana cu o sofisticata instalatie de Craciun pusa pe un brad caruia i-au cazut toate acele. Fondul de garantare a salariilor, cresterea bazei de calcul a CAS si desfiintarea conventiilor civile au uscat trunchiul, pe care ar trebui sa lumineze, mai nou, poleitul Cod al muncii. Fata de cel din 1973, noul proiect aduce reglementari moderne, adaptate la piata europeana, care protejeaza salariatii si le dau o mai mare siguranta la locul de munca. Se pune insa problema care salariati. Numarul lor a scazut semnificativ in ultimii ani, la 4,5 milioane, fata de 5,6 milioane de pensionari. Mai mult decat atat, sumele inscrise in cartile de munca au scazut progresiv. „Codul muncii nu stimuleaza munca, este un cod al drepturilor salariale. Este scris vizibil de pe pozitii de proletariat, iar Romania are nevoie in primul rand de munca. Seamana cu hainele imparatului: sclipitor, dar fara suport”, considera Alin Theodor Ciocarlie, senator, Comisia de munca si protectie sociala.
Contractele de munca au fost, in ultimul timp, tot mai mult inlocuite cu formule alternative: de la plata din dividendele patronului, la crearea de firme, contracte de drepturi de autor si, pana mai ieri posibile, cunoscutele colaborari. In locul acestora, se prefigureaza o posibila solutie prin practicarea contractelor cu timp partial, singurele in cazul carora taxele sunt mai mici.
Conceput in favoarea angajatilor, Codul muncii a fost primit cu un nod in gat deopotriva de catre acestia si de catre patroni. si unii, si altii realizeaza ca daca patronilor le va fi greu, nici salariatilor nu poate sa le fie prea bine. Fondul de garantare a salariilor, prevazut de Codul muncii va obliga companiile sa mute o suma echivalenta cu triplul fondului de salarii intr-un cont al statului. „Ne-am opus acestei centralizari. Oriunde in statele occidentale firmele constituie un fond propriu, pentru situatii de criza. La noi, acest fond se doreste centralizat, pentru ca o singura institutie a statului sa controleze acesti bani”, considera Petru Dandea, vicepresedintele Cartelului Alfa. In felul acesta, considera Dandea, companiile bun- platnice sunt puse sa plateasca borcanele sparte de cele falimentare. „Companiile profitabile sunt sacrificate pentru a acoperi restantele din economie”, considera George Straton, directorul firmei de consultanta Rentrop & Straton. Guvernul si-a asumat raspunderea pe Codul muncii, insa s-a ascuns de votul Parlamentului, dar si al opiniei publice, atunci cand a crescut taxele.