Energie
Păstrarea taxei pe construcţii speciale va bloca, în continuarea, demararea sau continuarea investiţiilor de care sectorul energetic are reală nevoie. Marile companii, OMV Petrom, EON, Nuclearelectrica, Rompetrol, Romgaz etc plătesc anual zeci sau sute de milioane de lei în contul taxei „pe stâlp“, însemnând cel puţin 7% din profitul net. Promisiunea că taxa va fi eliminată, promisiune amânată pentru 2017, a creat şi mai multă neîncredere, iar planurile de investiţii au fost, din nou, puse în aşteptare. Teama că taxa nu va fi scoasă nici în 2017 este justificată, după atâtea răzgândiri oficiale. Având în vedere că taxa se plăteşte anual, pe toată durata de funcţionare a activelor, care poate fi de zeci de ani, efectul pentru business este enorm. În loc ca investiţiile în infrastructură, echipamente sau instalaţii să producă, în timp, beneficii, ajung să reprezinte o sursă de costuri. „Taxa pe construcții speciale diminuează profiturile semnificativ, de altfel, în mare parte, statul își ia dintr-un buzunar și-şi mută în altul, în loc de dividende ia taxa pe cosntrucţii speciale“, explică Alin Chitu, partener TZA Tax care arată că o altă problemă pentru sector este lipsa unei decizii prvind emiterea noului cadru legislativ al redevențelor. „Nu este un element care să încurajeze un plan coerent de investiții în mediu privat“, susţine acesta.
Bursă
Piață de capital, afectată de turbulenţele externe, nu este încurajată nici în plan intern. Nu doar lipsa unei listări a unei companii în ultimii ani, ci şi impozitarea pune presiune mare pe câştigurile de la bursă. „Impozitarea profiturilor ajunge și la cote de 50% în cazul investitorilor mici prin impozitarea la sursă și contribuțiile de sănătate“, spune Alin Chitu.
Micile afaceri
Microîntreprinderile, persoanele fizice autorizate (PFA) şi micii antreprenori sunt cei mai afectaţi de creşterea ratei efective de impozitare, o dată prin impunerea obligatorie a tuturor contribuţiilor de asigurări (la toate veniturile: dividende, activităţi independente etc, din 2017, indiferent dacă există sau nu contract de muncă), iar a doua oară prin schimbarea sistemului de taxare a proprietăţii. Impactul negativ va fi resimţit de firmele mici şi PFA cu sedii acasă pentru că vor plăti impozitele majorate în cazul în care îşi desfăşoară activitatea la domiciliu sau îşi deduc cheltuielile de funcţionare ale firmei/PFA.
Agricultură
Taxa pe stâlp va fi eliminată pentru construcţiile speciale din agricultură. Astfel, companiile din sector nu vor mai fi obligate să plătească anual 1% din valoarea investiţiilor. De exemplu, „înainte de eliminarea taxei, o investiţie de 1 milion de euro presupunea achitarea taxei pe construcţii speciale de 1% din valoarea investiţiei, pe întreg parcursul implementării proiectului, respectiv 10 ani, ajungându-se la o cheltuială suplimentară de 100.000 euro, neatractivă pentru investiţiile din sectorul agroalimentar. Începând cu data de 1 ianuarie 2016, taxa nu va mai fi plătită de niciun investitor“, arată Federaţia Pro Agro.
Imobiliare
Reaşezarea sistemului de taxe locale în funcţie de destinaţia clădirii: rezidenţial şi nerezidenţial, în loc de statutul proprietarului – persoană fizică sau firmă va avea impact pe piaţa imobiliară. Impozitele plătite de persoanele fizice care închiriază clădiri nerezidenţiale vor creşte semnificativ, până la de 20 de ori faţă de nivelul actual, fiind similar cu cel achitat de persoane juridice. „Impozitarea identică a clădirilor, indiferent dacă sunt deţinute de persoane fizice sau juridice, este binevenită, în principiu. Motivul este că, în prezent, piaţa închirierilor nu este concurenţială, atâta timp cât costurile rezultate din taxe locale pot fi de câteva zeci de ori mai mici pentru persoanele fizice decât pentru companii“, spune Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran.