Clar este un singur lucru: oricum o dam, nu este bine. Romania este sluga la doi stapani: NATO si UE. Stranuta unul, Guvernul face temperatura. Tuseste altul, Executivul ia hapuri cu pumnul. si uite asa ne taram economia de pe un an pe altul, cu o conducere bolnava de euro-atlantita cronica. Daca nu ar fi coruptia si bisnita, statul asta n-ar fi rezistat tranzitiei continue sub barbari, romani, turci, rusi, europeni si americani.
Nici ministrul muncii nu ar mai fi fost atacat din toate partile, daca ar fi spus cinstit ca pelteaua cu Codul muncii nu se mai poate intinde pentru ca asa s-a primit ordin de executie de la Poarta UE. Nu intamplator, tot in aceasta perioada s-a schimbat legislatia muncii si la sloveni, si la croati… Ne spunea simplu si cinstit ca nu avem de ales si iesea nepatat de cerneala jurnalistilor care l-au atacat fara mila, iarasi, in ultima vreme.
Am stat mult in cumpana daca mai are rost sa irosim hartia pentru a scrie despre problemele stiute deja ale Codului muncii. Dar promulgarea legii a adus bani frumosi in pusculita unor firme care s-au grabit sa organizeze, in conditii de lux, seminarii pentru discutarea textelor. Neclaritatile si lipsa de pregatire in abordarea noului context juridic au atras mii de participanti de prin toate colturile tarii, la munte ca si in Bucuresti. Loc la mare ar mai fi fost de americani, dar nu-i sezon! Nimeni n-ar fi obiectat c-a fost scump, daca nu s-ar fi intors pe la intreprinderile lor asa cum au intrat la intalnirile cu specialistii din Ministerul Muncii si din firme de consultanta. Nici unul dintre directorii de resurse umane cu care am discutat nu a avut curajul sa spuna directorului sau patronului ca s-a ales doar cu o lectura colectiva a Codului muncii. Marii specialisti nu au fost in stare sa le descifreze din tainele noii legi, pentru ca Executivul mai trebuie sa emita trei HG-uri, iar Parlamentul trebuie sa voteze cinci legi speciale pentru a exista o baza legislativa completa in vederea aplicarii Codului muncii. Nici explicatii legate de punerea in aplicare a multora dintre reglementarile confuze, incomplete sau contradictorii nu s-au hazardat sa avanseze, de teama sa nu pice primii in gaurile negre ale legislatiei muncii. Specialistii MMSS si ai Inspectiilor teritoriale de munca nu au avut nici ei raspunsuri la intrebari, dar tacerea lor este scuzabila, pentru ca lucreaza din zori si pana-n noapte la tradusul legilor care trebuie sa apara. Sunt extenuati de lupta cu dictionarele si de compilari ale unor texte savante din legislatia europeana, dar nu se dau batuti. Teroarea unor reorganizari, disponibilizari si alte necazuri, despre care au inceput sa circule zvonuri prin MMSS, ii tine treji la datorie. Cati nu s-or fi gandit ca aceasta activitate s-ar putea incadra la „munca fortata”, potrivit noului cod? Dar cine are curajul sa arunce primul piatra in geamurile tribunalului?

Inspectorii sunt si victime, si calai

Daca stam si judecam dupa legea noua, inspectorii ministerului sunt primele victime ale schimbarii. Peste doua luni ei nu vor mai avea, teoretic, nici un ban de la intreprinzatori, pentru ca acestia sunt obligati, potrivit noii legi, sa-si tina singuri evidenta angajatilor.
Practic, putin probabil ca inspectorii vor putea elibera contra cost carnetele de munca de care se ocupa. In schimb, vor fi nevoiti, dupa lege, sa mearga in control si sa ii sanctioneze pe cei care nu au intocmit registrele cu pricina. Aceasta sa fi fost ratiunea pentru care legiuitorul a amestecat termenele (doua luni cu zece luni), de
n-a stiut nici dl Sarbu sa ne lamureasca? Functionarul statului n-o sa moara el niciodata de foame si nici n-o sa se autopenalizeze. Daca nu mai curge banul dintr-o parte, pica din alta.
Sigur este ca vor incepe plangerile la tribunal. „Judecatorul va fi chemat sa aprecieze si sa tina cont de dispozitii noi, care nu au in spate nici un fel de practica. Va trebui sa treaca mult timp pentru a crea o practica, o directie – este de parere dna conf. univ. Magda Volonciu. Legea spune, spre exemplu, ca Inspectia muncii sau salariatul poate sesiza instanta pentru ca aceasta sa limiteze efectele clauzei de nonconcurenta. Vor aparea foarte multe discutii, pentru ca judecatorul se va vedea pus in fata unei aprecieri de oportunitate. „Instanta trebuie sa stabileasca daca este sau nu abuziva aceasta clauza.” Doamna Volonciu estimeaza ca vor aparea probleme foarte multe si se asteapta la o crestere a numarului litigiilor de munca.

Legi la mica intelegere

Dl Sarbu se gandeste deja ca intr-un viitor nu prea indepartat sa confere drept de vot de decizie pentru cei doi reprezentanti, ai patronatului si angajatului, prezenti in instantele care judeca litigiile de munca. Provocatoare viziune de guvernare prin democratia cuvantului! Problemele de fond insa raman tot nerezolvate. Acest sistem de guvernare dupa principii pompieristice va conduce la gasirea altor solutii decat cele legale, pentru a supravietui. Micul intreprinzator, lipsit de mijloace materiale, de pregatire si de timp pentru a parcurge tot hatisul legislativ, va recurge la… mica intelegere. Asa cum da acum un ban ca sa-si tina un loc la plata impozitului pe venit, pana reuseste sa dovedeasca intocmirea bilantului, la fel va proceda si cu toate celelalte probleme care-i sunt puse in spate. Cat o putea. La fel gandeste si angajatul. O sa traga si o sa sa inghita cat o fi in stare. Ce-o sa castige daca judecatorul va decide ca patronul i-a desfacut contractul de munca pentru lipsa de performanta? O sa se poarte directorul cu el precum cu oul moale daca intreprinderea este banoasa si de-a dreapta lui va sta tot timpul avocatul. Sunt astfel de cazuri in Romania. Dar le numeri pe degetele de la o mana. Cele cateva milioane de angajati care au mai supravietuit pe campul de lupta al tranzitiei euro-atlantice vor continua sa pupe mana patronului, chiar daca legea acum le da voie sa i-o stranga cu usa.
MMSS a aruncat angajatorii in apa inainte de a-i invata cum sa inoate
Capital: De ce a fost atata graba in fixarea datei de intrare in vigoare a Codului muncii?
Marian Sarbu: Legea se discuta de vreo trei ani cu sindicatele si patronatele. Sunt aspecte care ar fi putut fi optimizate inainte de intrarea in vigoare a Codului muncii. A fost atata graba pentru ca lucram contra cronometru. Ultima forma negociata cu sindicatele, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea, a fost pe 1 decembrie 2002.

Capital: Nu trebuia sa mai asteptati promulgarea pana se definitiva continutul tuturor legilor speciale la care Codul muncii face referire?
Marian Sarbu: Ca sa pot porni la fundamentarea unei legi speciale, ca urmare a aplicarii Codului muncii, trebuie ca reglementarea respectiva sa fie cuprinsa intr-un text publicat in Monitorul Oficial. Noi nu putem pregati legi speciale inainte de a cunoaste parametrii sub care urmeaza sa apara. Atata timp cat nu vom avea publicate oficial legile speciale la care se fac trimiteri in Codul muncii, reglementarile respective raman doar ca principiu. Fondul de garantare a salariilor, de exemplu, trebuie sa intre in vigoare pana la data aderarii Romaniei la UE. Acesta este termenul limita. Dispozitiile vor intra in vigoare numai de la data publicarii lor in Monitorul Oficial.

Capital: HG privind Registrul general de evidenta a salariatilor obliga angajatorii ca in urmatoarele 60 de zile sa intocmeasca noile documente care vor lua locul carnetelor de munca. Pe de alta parte, in Codul muncii se prevede ca angajatorii si inspectoratele teritoriale de munca vor elibera carnetele titularilor pana la 31 decembrie 2003. Dispozitiile date sunt contradictorii.
Marian Sarbu: Urmatoarea perioada de tranzitie de zece luni va fi una in care oamenii se vor acomoda cu registrele de evidenta. S-a luat in considerare faptul ca angajatorii nu vor avea timpul fizic pentru a pune in ordine aceste evidente, fapt pentru care s-a prevazut ca termen limita pentru eliberarea carnetelor de munca titularilor, data de 31 decembrie 2003. r
r
Capital: Sa inteleg ca si angajatorii, si inspectorii vor putea incalca dispozitiile legale? Sanctiunile sunt clare pentru depasirea termenului de 60 de zile.r
Marian Sarbu: De asta am si dat aceasta perioada de 60 de zile, pentru ca agentii economici sa aiba posibilitatea ca in acest interval sa-si puna la punct inregistrarile. Amenzile vor fi cele prevazute in Codul muncii.r
r
Capital: Care mai este rostul enuntului prin care „vechimea in munca pana la data de 31 decembrie 2003 se probeaza cu carnetul de munca”? Se vor face inregistrari duble?r
Marian Sarbu: Pentru aceasta perioada de tranzitie, inspectoratele de munca vor avea nu numai rol de agent constatator si sanctionator, ci si de multiplicator de informatii. Vor fi destui agenti economici care nu vor cunoaste Codul muncii in totalitate peste 60 de zile. r
r
Capital: Inspectorii au fost deja asaltati cu intrebari la care nu au putut raspunde. r
Marian Sarbu: Nu exclud faptul ca unii din juristii inspectoratelor de munca pot fi luati prin surprindere. si ei au nevoie sa aprofundeze foarte mult acest text. Aplicarea noului cod este un apanaj al fiecarei institutii in parte. Fiecare angajator trebuie sa citeasca bine Codul muncii.r
r
Capital: Nu ar fi fost bine sa se dea un termen mai lung pana la intrarea in vigoare a codului, tocmai pentru a se realiza aceasta „aprofundare” si reglare a problemelor de interpretare?r
Marian Sarbu: Cum inveti sa inoti inainte de a te arunca in apa?r
r
Capital: Macar ati pregatit colace de salvare pentru angajatori?r
Marian Sarbu: Avem intentia de a ne implica in aplicarea cat mai unitara a acestei legi. Saptamanal, toti inspectorii ne vor trimite toate tipurile de observatii care apar. Am organizat o procedura foarte minutioasa. Se vor centraliza toate informatiile, iar pe marile tipuri de probleme ce vor aparea eu voi da solutii unitare. Intentia mea este sa lucrez cu specialistii din justitie, cu judecatorii, astfel incat sa se poata face precizari din partea MMSS asupra aspectelor ce ar putea crea probleme. Astfel de precizari, chiar daca nu au caracter normativ, vor influenta aplicarea unitara, pentru ca ele vin de la initiator.