Codul Silvic 2024 a fost adoptat
Codul Silvic 2024 a fost adopta. Marți, 17 decembrie 2024, Camera Deputaților a aprobat noul Cod Silvic, o lege care stabilește regulile pentru gestionarea pădurilor, supravegherea lor și aplicarea sancțiunilor pentru cei care nu respectă legea. Scopul este să fie combătute tăierile ilegale, iar supravegherea video a drumurilor forestiere va ajuta la descoperirea furturilor de lemn și a altor abuzuri.
Au fost stabilite sancțiuni clare pentru cei care comit infracțiuni în păduri. Cei prinși vor pierde lemnul furat, mijloacele de transport folosite și accesul la sistemele informatice de gestionare a pădurilor. Dacă produsele obținute din lemn provin din tăieri ilegale, acestea vor fi retrase imediat de pe piață.
Noi infracțiuni introduse
Legea adaugă și noi infracțiuni:
- falsificarea datelor informatice legate de păduri;
- declarațiile false în sistemele informatice;
Cei care încalcă aceste prevederi riscă pedepse cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Scopul principal al legii este să protejeze pădurile, să combată furturile de lemn și să folosească tehnologia pentru a ține lucrurile sub control.
Noul Cod Silvic: ce schimbări aduce?
- Registrul Forestier Național (RFN)
Se va crea un registru special în care vor fi înregistrați toți proprietarii de păduri din România. Scopul acestuia este:- Să urmărească mai ușor exploatările forestiere.
- Să faciliteze aprobările și raportările prin sisteme informatice între instituțiile statului.
- Să monitorizeze activitatea serviciilor silvice.
- Consiliul Național pentru Silvicultură
Va fi o nouă instituție care se va ocupa de:- Verificarea activității personalului silvic pentru a se asigura că respectă standardele profesionale și etica în domeniu.
- Obligațiile și drepturile proprietarilor de păduri
Se stabilesc reguli clare pentru proprietarii de păduri, atât pentru cei care dețin terenuri mai mici de 10 hectare, cât și pentru cei cu suprafețe mai mari de 10 hectare. - Tăierile la ras interzise
Suprafața în care tăierile complete de păduri sunt interzise a fost extinsă. Acum, acestea sunt interzise și în:- Parcurile naturale
- Toate ariile naturale protejate din România.
- „Insulele de îmbătrânire”
Se introduce un nou concept: zone de pădure de cel puțin 0,1 hectare, care vor fi protejate complet pentru a ajuta la conservarea biodiversității (flora și fauna). - Suprafața minimă pentru categoria „pădure”
Crește suprafața minimă acoperită cu copaci necesară pentru ca un teren să fie considerat „pădure”: de la 0,25 hectare la 0,5 hectare. - „Folosința agrosilvică”
Se introduce o nouă noțiune care face mai ușoară împădurirea terenurilor agricole. - Compensații financiare pentru conservarea pădurilor
Statul va oferi bani proprietarilor de păduri pentru restricțiile impuse în scopul protejării biodiversității și conservării habitatelor forestiere.
- Acces liber în păduri
Toți cetățenii au voie să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din România. - Protejarea rolului pădurilor
Se pune accent pe faptul că pădurile sunt importante pentru:- Sănătate (aer curat, mediu natural)
- Educație (descoperirea naturii)
- Turism și relaxare
De asemenea, se vor crea centuri verzi în jurul orașelor, iar suprafața terenurilor ocupate cu păduri va fi extinsă.
- Paza pădurilor mici fără administrare
Pentru terenurile forestiere mici (de până la 30 de hectare) unde:- Nu există administrare,
- Proprietarul nu este cunoscut sau nu s-au stabilit moștenitorii,
- Nu sunt delimitate clar granițele.
Garda Forestieră (instituția care supraveghează pădurile) va anunța în scris primăria locală despre necesitatea asigurării pazei și a unor servicii silvice minime.
- Cine preia paza pădurilor?
Paza și administrarea acestor terenuri vor fi preluate de un ocol silvic desemnat (o structură care administrează pădurile) în maximum 30 de zile de la notificarea făcută de Garda Forestieră. - Dacă vremea este nefavorabilă și nu permite verificările, termenul poate fi prelungit cu încă 30 de zile, dar doar cu aprobarea Gărzii Forestiere.
Este o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, crede că legea este una care merită să fie adoptată în procedură de urgență, nu doar pentru că este un jalon important în PNRR, ci și pentru că pădurile din România au nevoie urgentă de reglementări clare și actuale.
Nu este vorba doar despre lemn, ci despre importanța pădurilor pentru fiecare cetățean, precizând că sectorul silvic contribuie cu 3,5% la PIB-ul României și are un rol esențial în balanța comercială a țării. Noul Cod Silvic răspunde celor trei perspective fundamentale: conservarea pădurilor, dezvoltarea economiei și protejarea vieții.
„15 ani în care am evoluat ca societate, în care aşteptările au crescut şi provocările s-au diversificat. E o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă, nu doar pentru că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România, pentru care avem nevoie de reglementări clare şi actuale.
Astăzi nu vorbim doar despre lemn, ci vorbim despre importanţa pădurii pentru fiecare dintre noi. (…) Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci despre un sector economic care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României”, a spus ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.
În completare, președintele Comisiei de Agricultură, deputatul social-democrat Adrian Chesnoiu, a evidențiat importanța consensului obținut în privința legii. După dezbateri îndelungate, s-a reușit adoptarea unei legi extrem de importante, oferind un exemplu că partidele PSD, PNL, USR și UDMR, care ar putea forma o viitoare coaliție de guvernare, pot ajunge la un acord atunci când își doresc acest lucru.
