Se dorește restricționarea accesului în păduri
Activiștii de mediu au reușit să strângă peste 58.000 de semnături în scopul eliminării prevederilor din Codul Silvic care vizează restricționarea accesului în pădurile aflate atât în proprietatea statului, cât și în proprietate privată.
Motivațiile din spatele introducerii acestor interdicții de acces în fondul forestier sunt controversate, iar formularea textului de lege este susceptibilă de interpretare, existând riscul ca turismul montan din România să fie afectat în mod negativ. Conform noilor reglementări, fiecare acces în pădure va necesita acordul explicit al proprietarului respectiv, chiar și pentru activități simple precum plimbările pe traseele marcate.
Astfel, atât voluntarii care doresc să curețe pădurile de gunoaie, cât și cei care doresc să monitorizeze activități ilegale precum defrișările sau braconajul, vor fi nevoiți să obțină aprobări individuale de la administratorii sau proprietarii de teren. Aceste reglementări ar putea avea ca efect restrângerea activităților de investigație jurnalistică în păduri, deoarece accesul în aceste zone va fi condiționat de obținerea acordului de la autoritățile competente sau de la proprietari.
Legea este contestată de către ONG-uri
Inițial, mai multe asociații de proprietari au acuzat organizațiile neguvernamentale pentru protecția mediului că urmăresc închiderea pădurilor, adoptând un model similar celui utilizat în țări din America Latină, Africa și Asia, unde au fost create zone private extinse destinate exclusiv celor cu posibilități financiare pentru a obține acces în ariile protejate.
Cu toate acestea, noul Cod silvic din România este contestat chiar și de către ONG-urile de mediu și este susținut de o parte a proprietarilor de păduri, deși principalul motiv pentru restricționarea accesului este necesitatea protejării naturii.
În cadrul scandalului care se desfășoară de câțiva ani între proprietarii de păduri și Fundația Conservation Carpathia (care achiziționează terenuri extinse pentru a crea un parc natural de peste 200.000 de hectare, inspirat de modelul Yellowstone), comunitățile și asociațiile de proprietari erau cele care contestau dreptul de a închide pădurile cu bariere și de a angaja pădurari.
Pe de altă parte, prevederile noului Cod silvic implică un proces similar celui desfășurat în prezent de Fundația Conservation Carpathia, însă sunt susținute chiar și de către unele dintre proprietățile aflate în conflict cu proiectul „Yellowstone”. În același timp, ONG-urile de mediu depun eforturi pentru eliminarea restricțiilor impuse de lege.
Activiștii strâng semnături
În luna martie a acestui an, când proiectul de lege a fost finalizat de Ministerul Mediului, mergând la vot în Parlament, activiștii de mediu au lansat o petiție care încă adună semnături, ajungând acum la peste 58.000 din cele 100.000 pe care și le-au propus ONG-urile.
„Ne-au mințit. Guvernul a introdus, după ce s-au încheiat consultările publice, un articol care permite accesul în păduri doar după înștiințarea proprietarului. Reglementarea se referă la toate pădurile, nu doar la cele private, cum prevedea textul inițial al proiectului de Cod Silvic. (…)
Dacă nu convingem autoritățile să schimbe actualul proiect, peste jumătate dintre pădurile României ar putea deveni inaccesibile publicului larg”, se specifică în petiția ONG-urilor de mediu.
Plimbarea turiștilor nu se face decât cu acordul administratorilor
Situația devine și mai gravă, deoarece accesul în pădurile aflate în proprietatea statului român va fi restricționat în mod similar, conform articolului 58 din noul Cod silvic. Conform alineatelor 4-6, se aplică următoarele reguli:
„(4) Accesul public în pădurile situate în ariile naturale protejate poate fi restricționat conform reglementărilor planurilor de management ale acestor arii.
(5) Accesul public cu bicicleta în pădure este permis doar pe drumurile forestiere, pe poteci și pe traseele amenajate, sub propria responsabilitate și cu respectarea condițiilor stabilite de administratorul terenului/proprietarul, după caz.
(6) Amenajarea de poteci și trasee pentru plimbare, alergare, turism ecvestru și biciclete în pădurile proprietate publică sau privată a statului se face cu acordul administratorului, iar în cazul altor forme de proprietate, cu acordul proprietarului. În pădurile din ariile naturale protejate, amenajările se pot realiza doar cu aprobarea administratorului ariei protejate”.
În concluzie, oricine dorește să se aventureze în aceste zone de pădure pentru activități precum drumeții, ciclism sau camping va trebui să obțină acordul administratorului sau al proprietarului.
