Firmele din domeniu au generat în cursul anului 2013 o cifră de afaceri totală de 11,7 miliarde de lei, în scadere cu 22%, comparativ cu anul anterior, potrvit situaţiilor financiare publicate de Ministerul Finantelor. Doar 282 de companii, reprezentând 15% din totalul firmelor active, înregistrează o cifra de afaceri anuală mai mare de 1 milion de euro şi genereaza aproximativ 94% dintre veniturile întregului sector.

Jumătate dintre companiile care activează în acest sector au raportat o deteriorare a rezultatului net pe parcursul anului 2013 comparativ cu anul anterior, iar 34% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârșitul anului 2013. În ciudă acestui fapt, rezultatul net consolidat la nivel sectorial a înregistrat o dinamică crescătoare, ceea ce indică faptul că profiturile mari s-au înregistrat, cu precădere, în rândul companiilor lideri din sector.

Cum s-au finanțat companiile din sectorul analizat?

Modalitatea de finanțare a acestor investiții realizate de către companiile autohtone nu este una sustenabilă. Ponderea datoriilor pe termen scurt în total capitaluri împrumutate a crescut la peste 80%, iar gradul de acoperire al acestora prin trezoreria netă a scăzut la doar 13%.

Companiile din sectorul analizat au înregistrat o finanțare semnificativă de la furnizori, în condițiile în care durată medie de colectare a creanțelor a rămas la un nivel foarte ridicat, iar termenul mediu de plată al furnizorilor a crescut cu peste 3 luni.

Care a fost circuitul banilor pe parcursul anului 2013?

O serie de alte ajustări ar fi trebuit să ducă la o imbunatarire a gradului de lichiditate a companiilor care activează în sectorul analizat: extinderea termenului mediu de plată către furnizori, scăderea termenului mediu de încasare al creanțelor, scăderea investițiilor și îmbunătățirea profitului net. În ciudă acestui fapt, situația de lichiditate înregistrată la nivel sectorial s-a deteriorat, ceea ce nu poate să însemne decât un singur lucru: fondurile suplimentare au fost orientate către plată dividendelor sau finanțarea companiilor din grupurile asociate sau cu interese de participare.

În contextul în care sectorul analizat înregistrează o lichiditate foarte modestă, raportul între cheltuielile ajunse la maturitate și veniturile încasate fiind foarte apropiat de 1, poate fi expus unor șocuri, că urmare a scăderii veniturilor sau neîncasării creanțelor. Acest lucru se reflectă și în concluziile obținute de Coface în urmă analizei unui eșantion reprezentativ de companii privind riscul de insolvente în acest sector: doar 2 din 10 companii prezintă un risc de insolvență mic.

 „Situatia companiilor din acest sector confirmă dependența foarte ridicată de încasările creanțelor de la stat și nivelul cheltuielilor publice alocate pentru reluarea proiectelor de investiții. Cheltuielile publice în acest sector reprezintă principalul element catalizator în reluarea investițiilor, însă creșterea acestora în perioadă imediat următoare este puțin probabilă, având în vedere prevederile proiectului de modificare a Codului Fiscal. Scăderea veniturilor s-a regăsit imediat în diminuarea semnficativa a investițiilor, scăderea lichidității, extinderea termenelor de plată către furnizori și generarea unui număr record de insolvente. Astfel, sectorul construcțiilor de drumuri și autostrăzi a înregistrat cel mai ridicat nivel din economie al insolvențelor la numărul de firme active, peste 10% din valoarea totală a instrumentelor refuzate în economie, aproximativ 15% din totalul acțiunilor în instanță la nivel național și peste 10% din totalul datoriilor către bugetul de stat.” a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România.