Factura generată de firmele care au intrat în insolvenţă în prima jumătate a anului în curs, calculată de Coface, arată că acţionarii au pierdut 1,7 miliarde lei (prin decizia de neplată a dividendelor), iar statul, prin ANAF – 650 milioane lei.

Din analiza Coface, realizată pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, rezultă că, pe parcursul primului semestru al anului 2014, s-au deschis 12.453 de insolvenţe noi, în scădere cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, când s-au deschis 13.855 de proceduri noi de insolvenţă.

Considerând media ultimilor 10 ani, numărul insolvenţelor deschise în a doua jumătate a anului a reprezentat între 80% – 85% din nivelul înregistrat în primul semestru. Dacă această dinamică se va păstra şi în semestrul doi al anului curent, este foarte probabil că vom asista la un volum total de maximum 23.000 de insolvenţe deschise pe parcusul anului 2014. Aceasta ar echivala cu o contracţie de aproximativ 15% a numărului de insolvenţe nou deschise în anul curent, comparativ cu anul 2013. Totuşi trebuie luat în considerare şi faptul că, în iunie 2014 a intrat în vigoare o nouă Lege a insolvenţei, iar impactul acesteia în practică şi schimbarea conduitei companiilor sunt dificil de estimat cu exactitate, existând posibilitatea ca evoluţia numerică a dosarelor de insolvenţă nou înregistrate până la sfârşitul anului să sufere variaţii semnificative, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, country manager Coface România.

Din punct de vedere al distribuţiei sectoriale, sectorul construcţiilor, care a ocupat constant un loc în top 10 pentru ultimii 5 ani, este încadrat acum pe prima poziţie. Fabricarea produselor textile, industria extractivă, industria metalurgică şi HORECA (hoteluri-resaturante) rămân în top 5 sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor raportat la 1.000 de firme active.

Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă din prima jumătate a anului 2014 a suferit modificări importante faţă de situaţia existentă în aceeaşi perioadă a anului anterior. Numărul de insolvenţe a crescut în perioada analizată doar în Bucureşti (+23%) şi în zona de Vest (+8%), restul regiunilor înregistrând scăderi pentru acest indicator, cele mai semnificative contracţii fiind înregistrate în zona Sud-Est (-23%) şi zona Nord-Est (-22%).

Îmbunătăţirea disciplinei de plată, înregistrată în primul trimestru, se poate observa şi în prima jumătate a anului curent, cifrele indicând o contracţie valorică şi numerică cu aproximativ 30% a instrumentelor refuzate la plată, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. În acelaşi timp, numărul insolvenţelor deschise în rândul companiilor cu cifra de afaceri de peste un milion de euro a scăzut cu 30% în perioada analizată, indicând un posibil recul al impactului de contagiune în rândul companiilor peste medie.

'Chiar dacă se observă o scădere cu 10% a numărului de companii care şi-au întrerupt activitatea în primul semestru al anului curent, comparativ cu perioada similară a anului anterior, numărul firmelor nou înfiinţate a înregistrat o contracţie şi mai mare, respectiv de 24%. Putem discuta despre o revenire graduală a comportamentului de plată, pe fondul reducerii numărului de companii care îşi întrerup activitatea, precum şi a instrumentelor de plată. Toate acestea într-un mediu economic care nu este foarte atrăgător pentru investitorii privaţi şi iniţiativa antreprenoriatului.', a declarat Constantin Coman.

În ceea ce priveşte cauzele care au determinat intrarea în insolvenţă a companiilor în primul semestru al anului curent, analiza Coface pe datele financiare ale perioadei 2008-2013 arată că majoritatea datoriilor suplimentare (3,3 miliarde lei) au fost atrase pentru acoperirea pierderilor (în creştere cu 2,3 miliarde lei) şi a investiţiilor în creanţe (1,1 miliarde lei active circulante în creştere, peste 95% reprezentând creanţe) în condiţiile în care valoarea contabilă a activelor fixe a rămas aceeaşi.

Firmele insolvente au atras capitaluri cu precădere pe termen scurt de la furnizori, soldul acestora în totalul datoriilor pe termen scurt crescând de la 35% (anul 2008) la 50% (anul 2013).

Creşterea constantă a duratei medii de încasare indică o politică neadecvată de risc comercial, durata medie de încasare a creanţelor crescând cu 81 de zile în intervalul analizat, de la 79 de zile (anul 2008) la 160 de zile (anul 2013). Acest lucru a determinat plata din ce în ce mai lentă a facturilor către furnizori, durata medie de plată a furnizorilor crescând cu 117 de zile în intervalul analizat, de la 112 de zile (anul 2008) la 229 de zile (anul 2013).

Sursa: Agerpres