Datoriile societatilor comerciale la bugetul asigurarilor sociale ating cifra de 17.000 miliarde lei, adica cu putin sub jumatate din veniturile bugetului. Daca acesti bani s-ar fi colectat, povara fiscala impusa de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) ar fi putut fi mult redusa. Dar, in loc sa le execute silit, ministerul pasuieste societatile rau-platnice si inventeaza noi taxe. Incepand cu 27 aprilie a.c., colaboratorii, asociatii, asociatul unic, administratorii sau managerii cu co
Datoriile societatilor comerciale la bugetul asigurarilor sociale ating cifra de 17.000 miliarde lei, adica cu putin sub jumatate din veniturile bugetului. Daca acesti bani s-ar fi colectat, povara fiscala impusa de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) ar fi putut fi mult redusa. Dar, in loc sa le execute silit, ministerul pasuieste societatile rau-platnice si inventeaza noi taxe. Incepand cu 27 aprilie a.c., colaboratorii, asociatii, asociatul unic, administratorii sau managerii cu contract de administrare sau management, persoanele fizice autorizate datoreaza obligatoriu contributiile la asigurarile sociale(CAS30%) si la pensia suplimentara (PS5%). Se impune o precizare importanta. „Daca ai deja calitatea de asigurat, nu mai ai obligatia sa te asiguri inca o data. De exemplu, toti suntem actionari, prin cuponiada, dar daca avem deja un contract de munca individual, nu mai suntem obligati sa platim CAS si la alte venituri”, subliniaza Cornelia Tesliuc, purtator de cuvant la MMPS.
Taxarea colaborarilor si a activitatii liber-profesionistilor risca sa produca efectul pervers al eludarii legii si sa tenteze categoriile vizate sa-si asigure traiul zilnic din venituri gri.
Bani mai putini sau negri?
Din 1.000.000 lei net (bani in mana), un colaborator ramane acum cu putin peste jumatate. Dar necazul cel mare n-ar fi nici acesta, ci riscul de a ramane si fara aceasta minima sursa de venit. „Ultimele reglementari privind legislatia muncii au restrans drastic posibilitatea incheierii de conventii civile”, apreciaza Alexandru Massaci, consultant PricewaterhouseCoopers.
Sa luam, de exemplu, cazul unui student la informatica. Pentru ca meseria sa are cautare, el planuieste sa castige un ban, pentru a se intretine. Ii va fi foarte greu sa il castige cinstit, in actualele conditii legislative. In primul rand, el nu va putea lucra in activitatea de baza a unei firme specializate in IT, ci eventual ca tamplar, zugrav, dulgher, om de serviciu la aceasta firma. In al doilea rand, daca mai sunt, de pilda, doi zugravi tot colaboratori, studentul nu mai are loc, intrucat orele lucrate compun o norma intreaga. Caz in care patronul nu mai are de ales.
Ce face insa studentul doritor de castig? Sa spunem ca reuseste, totusi, sa obtina o colaborare la o firma de mobila, ca depanator de calculatoare. Bani in mana, 1.500.000 lei, caz fericit, intrucat nu lucreaza in activitatea de baza.
Cu ce se alege din castigul lui? In principiu, ar trebui sa achite 30% +5% din suma (525.000 lei), contributii la asigurarile sociale si la pensia suplimentara. Spunem „in principiu”, pentru ca reglementarile (nu legea, nu ordonanta, ci normele!) ii dau voie sa achite taxele de 30% + 5% la o baza de impozitare minima, reprezentata de un sfert din salariul mediu brut. Cu alte cuvinte, contributiile datorate nu pot fi sub nivelul a 235.000 lei. Mai mult se poate, daca platitorul tine mortis. Bine, bine, veti spune, dar de ce sa ne dam singuri foc la buzunar? Raspunsul e tot in lege: efectul apare la vremea pensiei, cand fiecare va primi proportional cu cat a cotizat. „Individul isi asuma responsabilitatea pentru viitorul lui. Vrea sa declare minimul, si drepturile de asigurare sociala, cand va beneficia de ele, vor fi minime”, adauga purtatorul de cuvant al MMPS. Altfel, legea nu prevede decat obligatia platii unui minimum de 235.000 de lei, indiferent de castig.
Suportabila in cazul persoanelor cu mai mult de o colaborare, ca si in al celor care au inscris in contract un venit bunicel, contributia pune mari probleme persoanelor sarace, care traiesc si poate chiar isi intretin familia dintr-o amarata de colaborare.
Un poet datoreaza mai mult ca o regie
„Impozitele si taxele activitatilor independente au ajuns sa fie mai mari decat acelea impuse societatilor comerciale”, ne semnaleaza, pe buna dreptate I.G., consultant tehnic. Pe langa impozitul pe venit (ce poate ajunge pana la 40%), liber-profesionistii vor achita 7% contributiile la sanatate (CASS), la asigurarile sociale (30%), precum si la pensia suplimentara (5%). La data adoptarii Ordonantei privind impozitul pe venit, impozitul pe profitul firmelor era de 38%, si nu de 25%, de unde diferenta fata de procentajul aplicat in cazul persoanelor fizice. Cu alte cuvinte, un poet datoreaza bir mai greu statului decat o regie autonoma.
Poetii, avocatii, notarii, consultantii, desenatorii si colaboratorii platesc CAS, fie ca lucreaza in colaborare, fie ca sunt independenti. Contributiile din veniturile lor au fost luate in calcul la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale, fiind estimat un minimum minimorum de 600 de miliarde lei. Fata de 17.000 miliarde lei, cat datoreaza companiile, pare o nimica toata. Diferenta este ca, stransi de la populatie, banii devin sursa sigura, in vreme ce, de la societati, se tranforma in datorii reesalonate.
„Vor fi cozi interminabile la camerele de munca”
Conform Ordonantei nr. 41/2000, asociatii, administratorii sau managerii cu contract de administrare sau de management, asociatul unic, persoanele fizice autorizate si cei care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari servicii sunt obligate sa plateasca CAS 30% si pensia suplimentara 5%. Baza de calcul este data de venitul brut lunar realizat, care nu poate fi mai mic decat o patrime din salariul mediu brut (2.698.500 lei in anul 2000), se arata in textul ordonantei.
Interpretand ad-literam, am intelege ca nu se admite la deducere nici o cheltuiala aferenta acestui venit (in cazul persoanelor fizice autorizate), iar in cazul colaboratorilor, ca angajatorul este obligat sa calculeze aceasta contributie (asa cum o face pentru CAS 7%) si eventual sa o retina din suma datorata pentru munca prestata.
Aceasta interpretare a produs neliniste in randul persoanelor vizate. Totusi, reprezentanti ai MMPS ne-au asigurat (neoficial deocamdata) ca ingrijorarea nu are temei: Normele vor preciza ca baza de calcul nu va fi venitul brut realizat, ci venitul declarat in mod individual in vederea contributiei la asigurari sociale. Ce implica acest lucru?
Angajatorul nu mai are obligatia de a calcula si evidentia pe statul de plata pentru colaboratori aceasta contributie;
suma nu este deductibila de la calculul impozitului pe venit, fiind platita din castigul net al individului;
evidentierea acestei contributii se va face conform purtatorului de cuvant al ministerului in cartea de munca!
Fiecarui colaborator i se va deschide, pe baza declaratiei si a contributiei lunare, o carte de munca – aceasta cu toate implicatiile birocratice de rigoare: cozi interminabile la camerele de munca, plata comisionului aferent de 0,75% (pe langa contributiile de 35%), hartogaraie si timp irosit din programul de lucru!
„Cine are un contract de munca nu mai este obligat sa achite CAS suplimentar”
In prezent, un salariat a ajuns sa intretina mai mult de doua persoane, incluzand atat pensionarii, cat si pe cei care beneficiaza de alte forme de protectie sociala. Prin introducerea obligativitatii CAS pentru persoanele care lucreaza in baza conventiilor civile, pentru asociati, persoanele autorizate, administratori sau manageri care lucreaza in baza unui contract, s-a dorit ca toate persoanele sa fie asigurate din punctul de vedere al protectiei sociale. Daca cineva din categoriile mentionate are deja incheiat un contract de munca, nu mai este obligat sa depuna declaratia si sa achite CAS suplimentar.
Pe de alta parte, cei care nu au contract de munca vor depune cate o declartie, indiferent de numarul conventii lor civile, al actiunilor sau al partilor sociale detinute intr-o societate. In declaratie, fiecare inscrie un anumit venit, de minimum o patrime din salariul mediu brut, stabilit prin Legea bugetului asigurarilor sociale. Plata contributiei se va face de catre individ, nu impune nici un cost suplimentar pentru angajator.
Cei care intra sub incidenta OUG nr. 41/2000 trebuie sa mearga in prima luna de la incheierea contractului (pentru cele in curs, din luna mai) sa depuna declaratia (poate fi depusa si prin posta) la directia de munca in raza careia isi are domiciliul. Aceasta declaratie va putea fi obtinuta si on-line. Contributia se plateste pana la sfarsitul lunii la casieria directiei de munca, la trezorerie sau prin madat postal.r
Inscriind un anumit venit in declaratia de CAS, fiecare trebuie sa inteleaga ca isi asuma responsabilitatea pentru viitor. Poate acum nu o persoana este atat de preocupata de pensie, este un venit viitor, dar s-ar putea sa fie preocupata de drepturile de asigurari sociale pe termen scurt, cum ar fi indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, concediu de maternitate. Daca plateste minimum, va avea protectie sociala proportional. Este un risc asumat.