Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca a fost primul dus rece administrat angajatorilor. Guvernul stabilea, cu incepere din luna septembrie, asimilarea drepturilor banesti cuvenite colaboratorilor fondului de salarii. Ambiguitatea textului legislativ, lipsa unei pozitii oficiale publice din partea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, precum si neabrogarea unei hotarari de guvern din 1995, care definea fondul de salarii ca suma castigurilor bru
Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca a fost primul dus rece administrat angajatorilor. Guvernul stabilea, cu incepere din luna septembrie, asimilarea drepturilor banesti cuvenite colaboratorilor fondului de salarii.
Ambiguitatea textului legislativ, lipsa unei pozitii oficiale publice din partea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, precum si neabrogarea unei hotarari de guvern din 1995, care definea fondul de salarii ca suma castigurilor brute cuvenite lunar de salariatii angajati cu contract individual de munca, i-a facut pe cei implicati sa traga o concluzie de bun simt: MMPS incearca un tun pe spinarea celor care lucreaza cu colaboratori. Pana la aparitia normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 130/1999, sub amenintarea unor amenzi majorate, fraierii ar fi putut plati statului sume exorbitante in care ar fi intrat CAS, contributia la fondul de asigurari sociale de sanatate, fondul de solidaritate sociala a persoanelor cu handicap si cel destinat invatamantului si pentru colaboratori.
La o luna de la aparitia legii, secretarul de stat, Norica Nicolai, linistea societatile comerciale si senatorii specificand ca „pentru sumele platite in baza unor conventii civile angajatorii nu sunt obligati sa suporte contributia pentru asigurarile sociale de stat”. Aceste contributii sunt si cele care, avand in vedere cuantumul lor, fie ar fi aruncat in faliment firmele, fie le-ar fi determinat sa puna pe liber milioane de oameni, fie le-ar fi convins sa angajeze la negru. Totusi, celelalte taxe au ramas batute in cuie.
Nota MMPS mai continea un element: anunta existenta unui proiect de hotarare de guvern, care va transa definitiv conditiile in care persoanele ce nu incheie contracte individuale de munca isi pot desfasura activitatea.
Alba – neagra pe spinarea firmelor
Si s-a facut lumina. Hotararea Guvernului, aparuta cu circa doua saptamani in urma, nu poate da decat frisoane agentilor economici a caror activitate se bazeaza preponderent pe colaboratori, precum si celor care, pentru a atrage si plati experti, ii angajeaza cu contract individual de munca la una dintre firme si cu statut de colaboratori la altele.
Executivul, fidel obiectivului pe care si l-a propus prin Legea nr. 130/1999, respectiv, limitarea numarului situatiilor in care persoanele pot fi incadrate in baza unor conventii civile, linisteste definitiv angajatorii. Conditiile in care persoanele fizice care nu incheie contracte individuale de munca pot lucra sunt urmatoarele: „Activitatile prestate sa nu faca parte din domeniul activitatilor de baza ale angajatorilor” si „in cazul incheierii mai multor conventii civile de prestari servicii, in cadrul aceleiasi activitati, munca prestata cu regularitate nu realizeaza un volum egal cu cel stabilit pentru angajatii permanenti”.
Cu alte cuvinte, o firma de consultanta nu poate angaja colaboratori din bransa, ci numai fochisti, portari etc. Mass-media, unde majoritatea activitatilor prestate de cei angajati in regim de conventie civila fac parte din domeniul celor de baza, va resimti puternic unda de soc. La fel si holding-urile care salarizeaza pe mai multe state de colaborare, sau companiile de taximetrie. Singura solutie pe care angajatorii deja o intrezaresc este incadrarea tuturor colaboratorilor pe alte pozitii decat cele ce figureaza ca activitate de baza. Cabinetele stomatologice vor lucra cu dentisti – tamplari, televiziunile cu jurnalisti-bodyguarzi, iar consultantii financiari cu personal de serviciu.
Pretul energiei termice
va ingheta salariile
Pentru a se incadra in costuri, Termoelectrica nu va mai putea mari retributiile
Conducerea societatii Termoelectrica a propus ANRE un pret minim de 222.087 lei pentru o gigacalorie produsa in termocentralele proprii. Ministerul Industriei a anuntat insa ca pretul energiei termice va fi in aceasta iarna de maximum 230.000 lei.
Carol Popa
Structura de pret prezentata de conducerea societatii Termoelectrica, Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei – ANRE – era calculata pentru producerea energiei termice in centralele care fuctioneaza cu gaz natural, fiind considerat cel mai ieftin combustibil, in acest moment. Chiar si in acest caz, costurile cu combustibilul tehnologic se ridica, conform structurii de cost, prezentate de conducerea companiei, la 148.964 lei. La aceste cheltuieli se adauga cheltuieli cu reparatii, consum de energie electrica, amortizari si salarii, toate acestea ridicand costurile pana la valoarea propusa spre aprobare.
Ministrul industriei, Radu Berceanu, a anuntat insa ca Termoelectrica va primi numai 178.000 lei pentru fiecare gigacalorie care va fi furnizata in retea pe perioada acestei ierni. Seful serviciului Tarife din cadrul ANRE, Florin Gugu, sustine ca modul in care Termoelectrica a calculat costul gigacaloriei este eronat. In plus, alte surse din cadrul ANRE afirma ca, desi conducerea Termoelectrica a primit schema sistemului de calcul pentru structura costurilor de productie, aceasta nu a fost folosita, fiind preferate metodele proprii de calcul.
Astfel, in structura costului, prezentata de directorul economic al societatii, Constantin Balasoiu, in Parlament, nu se specifica faptul ca o data cu producerea energiei termice se obtine, de fapt, si energie electrica, mai multa decat necesita consumul tehnologic inscris in costuri. Acea energie este livrata in sistem, iar Termoelectrica incearca prin aceste propuneri sa-si asigure un pret cat mai mic pentru energia electrica produsa, astfel incat sa poata concura cu costurile reduse ale energiei electrice obtinute in hidrocentrale.
Din calculele efectuate la serviciul Tarife din ANRE, pretul de 178.000 lei/gigacalorie acopera toate cheltuielile inscrise in structura costului, dar va ridica pretul energiei electrice produse in termocentrale. Daca pretul energiei electrice va depasi pretul stabilit de guvern, Termoelectrica va fi nevoita sa reduca celelalte cheltuieli inscrise in structura pretului. Cum valoarea combustibilului tehnologic, amortizarile sau consumul de energie electrica nu pot fi diminuate, rezulta ca reducerea costurilor nu poate fi facuta decat prin reducerea cheltuielilor cu reparatiile si inghetarea salariilor.
Costuri interne pentru obtinerea unei gigacalorii
combustibil tehnologic 148.964
reparatii 4.823
alte cheltuieli de intretinere si reparatii 7.965
amortizare 10.487
salarii 21.788
CAS, somaj, plati compensatorii (OU nr. 36/1998) 9.267
consum tehnologic de energie electrica 16.738
Total 222.087