Una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, Bear Stearns, a intrat în moarte clinică la mijlocul lui martie. Soluţia de resuscitare a fost preluarea de către rivalul JP Morgan şi o intervenţie a Fed.

Criza ipotecarelor sub-prime, izbucnită în urmă cu aproape un an, este departe de a se fi sfârşit. Din contră, cele mai mari valuri au lovit economia mondială abia recent.

Luni, 17 martie, pieţele financiare au primit una dintre cele mai importante veşti de după marea criză din anii ‘30. Bear Stearns, a treia mare bancă de investiţii din lume, a fost preluată luni, 17 martie, de JP Morgan. Tranzacţia nu s-a făcut oricum. Ci la un preţ de numai doi dolari pe acţiune. În plus, Bear Stearns a primit o linie de credit de 30 de miliarde de dolari de la Banca Federală a New York-ului, pentru a rezolva problemele grave de lichiditate, garantată cu activele cu probleme de genul titlurilor ipotecare.

Efectul a fost prăbuşirea cotaţiilor Bear Stearns, de la 30 de dolari, în vinerea ce a precedat tranzacţia, la aproape trei dolari. Acesta a fost însă doar punctul culminant al declinului titlurilor băncii. În urmă cu un an, o acţiune Bear Stearns valora aproape 150 de dolari, iar în luna februarie a acestui an, tranzacţiile se realizau la numai 85 de dolari pentru o acţiune. Pe lista celor care au avut de pierdut s-au aflat acţionarii, de la milionari din topul Forbes, la salariaţii care beneficiau de un plan de pensii bazat pe acţiunile companiei sau la management. Mişcarea a avut însă rolul de a proteja deponenţii şi, implicit, încrederea în sistemul bancar american.

Bear Stearns era una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume. Fondată în urmă cu 85 de ani, instituţia a trecut cu bine de marea depresie americană din anii ‘30, însă a fost răpusă de criza ipotecarelor. De altfel, primele fonduri de investiţii care au fost închise la începutul crizei subprime îi aparţineau. Cumpărătorul JP Morgan ocupă locul patru în topul celor mai mari instituţii financiare din Statele Unite, după capitalizarea bursieră. JP Morgan avea la finele lui 2007 active de peste 1.500 de miliarde de dolari, adică de 15 ori activele întregului sistem bancar românesc.

Efecte în lanţ

Ştirea privind preluarea de urgenţă a băncii a lovit şi restul pieţelor financiare.

Principalele burse din lume au închis ziua de 17 martie pe minus. Indicele S&P 500, considerat cel mai relevant pentru piaţa americană şi care este calculat în funcţie de evoluţia cotaţiilor celor mai importante 500 de companii, a scăzut în ziua anunţului preluării Bear Stearns cu 11,54 puncte, până la un nivel de 1.2760, 6.
În Europa, indicii bursieri au ajuns la cele mai scăzute nivele din ultimii doi ani şi jumătate. La Londra, indicele FTSE300, compus din acţiuni de top europene, a pierdut 4,4% pe 17 martie. În cazul indicelui companiilor de top franceze, CAC 40, în lunea neagră, s-a tras linie după o pierdere de 3,51%. Iar în Frankfurt, indicele Dax a pierdut 4,18%. Nici piaţa românească n-a fost scutită de efectele veştilor proaste din America.

În România, indicele BET al celor mai lichide companii a scăzut cu 3,26% lunea trecută. Efecte s-au simţit şi la nivelul cursului de schimb, euro ajungând la un nivel maxim de 3,76 lei, cu cinci bani peste nivelul din ziua de tranzacţionare precedentă, pe seama ieşirilor de fonduri.

Decizia băncii centrale americane, Federal Reserve, de a reduce încă o dată dobânda de referinţă cu 0,75%, până la 2,25%, care are drept efect „ieftinirea banilor“, a dat o gură de aer burselor, acestea recuperând o parte din pierderi.

Economia americană trece la paternalism

Bear Stearns nu este singura instituţie care are probleme din cauza crizei ipotecarelor. Lehman Brothers, Goldman Sachs Group Inc. şi Morgan Stanley au luat şi ele împrumuturi de la banca centrală pentru a ieşi din criza de lichidităţi. Asta, după ce au înregistrat pierderi cumulate de zeci de miliarde de dolari în 2007 din cauza plasamentelor în obligaţiuni ipotecare. Pentru gigantul fond Carlyle Capital, a fost însă prea târziu, fiind declarat în stare de insolvenţă şi cu datorii de 16,6 miliarde de dolari.

Într-o astfel de criză, autorităţile americane par să fi uitat de principiile economiei de piaţă, care cer un intervenţionism minim. Pe lângă politica agresivă de reducere a dobânzilor, Federal Reserve a decis să acorde împrumuturi de 200 de miliarde de dolari instituţiilor financiare americane cu probleme. Iar guvernul va interveni prin două fonduri specializate în achiziţia de obligaţiuni ipotecare de pe piaţă – Fannie Mae and Freddie Mac, care vor avea la dispoziţie 200 de miliarde de dolari pentru a-i plasa pe piaţă ca urmare a relaxării cerinţelor de capital.

LA PREŢ REDUS

236 milioane dolari este valoarea tranzacţiei prin care JP Morgan preia Bear Steans. Suma este de 16 ori mai mică decât valoarea activelor Bear Stearns din 2007

Declinul Bear Stearns

• Compania avea, în noiembrie 2007, active de aproape 400 de miliarde de dolari (de 15 ori mai mari decât cea mai mare bancă românească, BCR, şi peste 14.000 de angajaţi. Bear Stearns nu a activat direct pe piaţa autohtonă, însă a fost una dintre instituţiile care au finanţat autostrada Bechtel.

• Vineri, 14 martie. Agenţiile de ştiri anunţă că traderii au primit scrisori să nu mai facă plasamente în acţiuni Bear Steans.

• Duminică, 16 martie. Banca anunţă înţelegerea cu JP Morgan, la un preţ de 2 dolari pe acţiune, cu 93% sub cotaţiile de la bursa din New York printr-un schimb de acţiuni.

• Luni, 17 martie. Titlurile Bear Stearns coboară de la 30 de dolari la aproape trei dolari.

Capital – Editia nr.12, data 26 martie 2008