Veniturile bugetare au scăzut puternic din cauza reducerii activităţii economice şi slabei colectări a taxelor, iar statul nu reuşeşte să-şi reducă suficient cheltuielile pentru a evita blocajul.
Situaţia încasărilor bugetare este tot mai precară odată cu adâncirea crizei economice. În loc să urmeze trendul crescător din ultimii ani pentru a atinge într-o perioadă de timp rezonabilă nivelul mediu din UE, de 45% din PIB, veniturile statului se subţiază de la lună la lună şi se situează constant în jurul a 32% din PIB. În primul trimestru al anului 2009, sumele colectate au fost, pentru prima dată în ultimii ani, mai mici decât cele realizate în perioada similară a anului anterior, diminuându-se cu 6,6%. În timp ce statul a reuşit cu dificultate să adune banii în visterie, cheltuielile s-au majorat cu 11,7% la sfârşitul lunii aprilie 2009 faţă de aceeaşi lună din 2008.
Cele mai mari creşteri de cheltuieli suportate de buget au fost cu salariile şi pensiile. Conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe, sumele destinate asistenţei sociale au urcat cu 22%, iar cele de perosonal cu peste 16%. În schimb, investiţiile statului au fost de numai 4,3 miliarde de lei, mai mici decât în primele patru luni din 2008 cu 1,3 miliarde de lei.
Deşi susţine că a aplicat măsuri de diminuare a cheltuielilor, prin îngheţarea veniturilor, stoparea angajărilor în administraţie sau tăierea unor sporuri, Guvernul nu a găsit încă soluţiile pentru a echilibra bugetul. Este obligat astfel să recurgă tot mai des la împrumuturi. Cheltuielile de personal apasă cel mai greu pe soldul bugetar din cauza majorărilor succesive din ultimii patru ani, în urma cărora salariile de bază au crescut cu 79%, sporurile cu 136%, iar premiile cu 272%.
Îngrijorarea privind posibilitatea de neplată a pensiilor şi a salariilor a fost recunoscută public chiar de premierul Emil Boc. „N-am fost departe, la sfârşitul lunii aprilie (de a nu putea să plătim pensiile şi salariile n.r.). Am depăşit momentul, vârful acela, sper să nu mai apară altul“, a declarat Boc, răspunzând unei întrebări pe această temă. La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a lansat, la un moment dat, ideea că banii obţinuţi de România din împrumutul extern de la Comisia Europeană ar putea fi folosiţi chiar şi pentru plata acestor drepturi, în cazul în care situaţia bugetară se va deteriora atât de tare.
Cauzele blocajului
Veniturile bugetare au scăzut în primul rând pe fondul crizei. Scăderea activităţii economice se reflectă în profituri mai mici sau pierderi ale companiilor, în ritmul lent de creştere sau chiar îngheţarea salariilor, în şomaj, şi în diminuarea consumului. Implicit, sumele care ar urma să fie strânse din taxele percepute în toate aceste sectoare s-au redus semnificativ.
Pe de altă parte, şi capacitatea administraţiei de a colecta veniturile bugetare a scăzut, de la circa 80% în 2008 la aproximativ 60% în acest an, potrivit reprezentanţilor Ministerului de Finanţe. Ceea ce arată că din totalul sumelor declarate de către companii ca fiind obligaţii de plată, statul reuşeşte să atragă în trezorerie ceva mai mult de jumătate. Una dintre cauze este blocajul financiar care împiedică firmele să îşi achite la timp datoriile faţă de buget. Însă, un motiv important este şi slaba organizare a administraţiei fiscale.
Potrivit proiecţiei bugetare pentru acest an, veniturile ar trebui să ajungă la 32,9% din PIB, dar după primul trimestru au atins 10% din PIB, cu 1,3% mai puţin decât în acelaşi interval al anului trecut. Dealtfel, Finanţele au previzionat o scădere de încasări din taxele principale, cu excepţia accizelor şi a contribuţiilor sociale. Până la sfârşitul anului, în cazul în care veniturile programate nu vor fi atinse, iar ţinta de deficit de 4,6% din PIB ar putea fi depăşită, Guvernul va fi nevoit să ia alte măsuri dure de limitare a cheltuielilor.
1,8% din PIB a fost deficitul bugetului general consolidat la sfârşitul primului trimestru din 2009, în timp ce în aceleaşi perioade din anii trecuţi se înregistrau excedente.
53,2 miliarde de lei reprezintă încasările bugetare din primul trimestru din 2009, cu 3,73 miliarde mai puţin decât în aceeaşi perioadă din 2008
