Acest lucru este susţinut de regizorul grec Christos Karakepelis, care a petrecut şase ani realizând un documentar cu imagini ale vieţii de zi cu zi printre colectorii de gunoaie din Atena, unde un depozit de deşeuri gigant se află la câţiva paşi de Parthenon.
"În 2004, când am început filmarea, nimeni din Grecia nu vorbea despre sărăcie şi corupţie. Atena celebra Jocurile Olimpice şi totul părea strălucitor şi plin de speranţă", a relatat Karakepelis. Documentarul său ”Raw Material” arată însă o altă faţă a monedei.
Astăzi, la umbra Parthenonului, după cinci ani de criză economică, viaţa cetăţenilor de rând nu mai este atât de diferită de cea a ”scavengers-ilor”, care vindeau fără întârziere în vremuri în care nu se suspecta venirea crizei, obiectele de care se debarasa clasa de mijloc: maşini vechi de spălat rufe sau vase, obiecte reutilizabile dacă erau reparate. Această afacere garanta supravieţuirea.
Acum, când în Grecia a crescut numărul persoanelor fără adăpost iar numărul şomerilor depăşeşte un milion, depozitele de deşeuri le garantează tuturor posibilitatea de a câştiga câţiva euro şi a reuşi să ducă pâine acasă. Dar chiar şi printre colectorii de gunoi din Grecia există competiţie.
Aceleaşi dinamici se regăsesc în multe alte ţări din lume afectate de criza economică. La Paris, în 2009, multe femei vârstnice au fost observate în timp ce scotoceau în gunoiele marilor pieţe în căutare de ceva comestibil. Aceleaşi cadre au fost surprinse şi pe străzile Madridului.
În India, ocupaţia de ”scavenger” are o tradiţie veche, dar în ultimul timp, odată cu încetinirea ritmului de creştere a economiei indiene, s-a intensificat. Numai la Kolkata, capitala statului indian Bengalul de Vest, există 20.000 de astfel de colectori, cea mai mare parte femei, vârstnici şi copii.
Potrivit datelor, colectorii de gunoaie au crescut şi la graniţa dintre SUA şi Mexic iar în capitala mexicană există aproximativ 15.000.
Un studiu al Băncii Mondiale de la sfârşitul anilor "80 a calculat că persoanele care trăiesc de pe urma gunoaielor reprezintă aproximativ 1-2% din populaţia lumii. Datele din prezent sunt cu mult mai alarmante.
Există aproximativ 18.000 de colectori de gunoaie la Bogota, în Columbia, 15.000 în Montevideo, Uruguay şi 9.000 de ”cartoneros” numai în Buenos Aires, în Argentina. În Brazilia, guvernul elaborează anual statistici, dar aici numărul acestor persoane este în scădere, având în vedere că cel puţin din punct de vedere economic situaţia ţării este bună.
