sau colegul pentru hartuire sexuala. Nici la politie nu s-a inregistrat nici o plangere. Hartuirea sexuala, indiferent de forma de manifestare – violenta fizica sau morala -, ca si discriminarile la locul de munca – legate de sex, varsta sau de originea etnica -, sunt percepute diferit de catre europeni. Specificitatea valorilor culturale constituie un factor puternic de influenta asupra intelegerii lor si gradului de toleranta a problemelor de la locul de munca. Studiul realizat la sfarsitul anului trecut de Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca (FEICVM) de la Dublin reflecta doar importanta mai mare sau mai scazuta acordata acestor fenomene de catre populatia Uniunii Europene, prin comparatie cu cea din tarile aderente sau candidate la UE (tAC 12). Datele nu permit insa o interpretare a cauzelor care conduc la aceste diferentieri. Un alt studiu recent, realizat de cercetatorii de la IMAS in cadrul unui program initiat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, pune in evidenta si motivele pentru care romanii accepta sau nu sesizeaza, pur si simplu, fenomene care se incadreaza clar la categoria violenta la locul de munca.
Clientii sunt mai violenti decat sefii si colegii de serviciu
Ancheta FEICVM indica proportii sensibil asemanatoare pentru diferite forme de violenta si de discriminare, care afecteaza cu prioritate femeile, tinerii si lucratorii cu statut precar. Desi cifrele in sine nu sunt foarte mari, trebuie remarcat faptul ca cei 7% din lucratori care declara ca au fost hartuiti in cursul ultimelor 12 luni la locul de munca reprezinta aproximativ patru milioane de persoane. Studiul FEICVM asupra conditiilor de lucru in tarile candidate pune in lumina un aspect care ar trebui sa ne dea de gandit: violenta din partea publicului sau a clientilor o intrece pe cea a sefilor sau a colegilor de serviciu. Lucratorii sub 40 de ani sunt mai mult expusi la hartuirea venita din partea clientilor si a utilizatorilor, in timp ce angajatii de peste 55 de ani cad mai usor prada violentei colegilor. Spre deosebire de tarile din Uniune, violenta impusa de clienti, utilizatori sau public in tarile aderente si candidate se remarca mai mult la barbati. Hartuirea sexuala se manifesta cu precadere asupra ucenicilor si stagiarilor: 18% din acestia spun ca au fost expusi la violente din partea publicului, a utilizatorilor sau a clientilor si 4% din partea colegilor. Lucratorii independenti cu salariati (5%) sunt mai expusi la violente din partea clientilor si a utilizatorilor. Violenta la locul de munca pare sa fie mai prezenta in agricultura si industrie decat in servicii. In schimb, violenta din partea publicului sau a clientilor afecteaza mult mai mult functionarii din administratia publica (9%), din hotelarie si restaurante (8%), personalul din servicii si din sectorul de vanzari (6%) si, intr-o mai mica masura, pe cei din activitatile imobiliare (5%) sau muncitorii calificati (4%). Ancheta FEICVM descopera inca un aspect important in relatiile de munca dintre colegi: membrii fortelor armate (3%), muncitorii si lucratorii necalificati (2%) sunt mai expusi la violenta din partea colegilor. Lucratorii bulgari si sloveni raporteaza mai multe violente din partea colegilor, in timp ce lucratorii cehi, lituanieni, polonezi si estonieni raporteaza mai multa violenta din partea publicului, a utilizatorilor si a clientilor. Romanii sunt expusi la violenta in cel mai inalt grad, atat din partea colegilor, cat si a clientilor.Femeile sunt victime ale hartuirii sexuale intr-o proportie mai mare decat barbatii sau decat persoanele cuprinse in categoria tinerilor. Hartuirea sexuala este frecventa in hotelarie si restaurante (7%) si in sectorul exploatarii miniere (5%), dar mai putin intalnita in constructii si in transporturi (1%). Cei mai expusi violentei la locul de munca sunt lucratorii din servicii si din sectorul de vanzari (4%), functionarii din administratie (3%), in timp ce lucratorii agricoli si piscicoli sunt cei mai feriti de astfel de pericole (0,3%).In schimb, barbatii supusi intimidarii sunt mai numerosi decat femeile, cei sub 40 de ani mai frecvent decat cei mai in varsta. Ucenicii si stagiarii (19%) sunt mai expusi la intimidari decat celelalte grupuri de salariati (8%), care, in mod global, sunt mai expusi decat lucratorii independenti cu salariati (7%) si fara salariati (4%). Lucratorii sectoarelor hotelarie si restaurante (12%), ai administratiei publice (11%), transporturilor (10%) si ai exploatarilor miniere (9%) sunt mai expusi intimidarilor, pe cand sectorul tranzactiilor financiare pare mai protejat (2%). In fine, 9% din artizani si lucratorii din servicii si din sectorul de vanzari, 8% din muncitorii si lucratorii necalificati raporteaza ca au suferit intimidari la locul de munca in cursul anului ce a precedat ancheta. Cercetarea releva diferente importante intre tari: de la 11% in Lituania, 10% in Republica Ceha si Slovacia, la 4% in Cipru si 3% in Ungaria. Hartuirea sexuala afecteaza o parte mai importanta din populatia din Cehia (4%) si Romania (3%) si mai putin pe cea slovena si ungara (0,2%).
Oltenii stiu sa se poarte mai frumos la serviciu
Prin comparatie cu indicatorii la nivel european, fenomenul violentei la locul de munca in Romania ar trebui sa ne ingrijoreze. Potrivit datelor publicate recent in „Cercetarea nationala privind violenta in familie si la locul de munca”, pusa la dispozitie de catre Centrul Parteneriat pentru Egalitate, aproape 5% din populatie are pe cineva apropiat care, in ultimii doi ani, a fost victima a hartuirii sexuale. Spre deosebire de ceilalti cetateni ai Europei, romanii sunt mai ingaduitori, trecand usor peste astfel de probleme la locul de munca. Doar persoanele educate, cu pozitii mai bune pe piata muncii sau femeile mai emancipate au inceput, in ultima vreme, sa sesizeze problemele de hartuire sexuala ca atare. Pentru restul populatiei, daca nu este vorba de o forma apropiata de viol sau de o conditionare a angajarii sau promovarii de intretinerea de relatii sexuale, toate celelalte forme definite ca hartuire nu par sa deranjeze. Persoanele agresate astfel nu considera ca este necesar sa apeleze la institutii de specialitate sau sa ceara pedepsirea agresorului.
Persoanele cu studii reclama mai des ca sunt hartuite
Cazurile de hartuire sunt raportate in mod special in orasele mari sau foarte mari si in procente nesemnificative in restul localitatilor din provincie sau in sate. Ancheta realizata de specialistii de la IMAS in anul 2003 reflecta faptul ca fenomenul hartuirii este mai frecvent intalnit la tinere sub 30 de ani si in special in firme din domeniul serviciilor. In 90% din cazuri victimele au fost femei. Ponderea agresorilor o reprezinta sefii sau directorii (55%), dar nu trebuie neglijat nici contributia patronilor (25%). Analiza asupra violentei la locul de munca pune in discutie trei tipuri de fapte de hartuire semnalate de respondenti. Cea mai frecventa este hartuirea sexuala sub forma privirilor, gesturilor, atingerilor sau limbajului cu conotatii sexuale. Comportamentul este mult mai raspandit in orasele mari (22%), in general in mediul urban (16%), prin comparatie cu mediul rural (8,7%). Ancheta arata ca incidenta hartuirilor sexuale de acest tip este mai frecventa in Bucuresti si Dobrogea (una din cinci persoane) si mult mai rara in Oltenia (doar patru persoane la o suta). Femeile reprezinta 59% din totalul victimelor. Ele sunt tinere care provin cu precadere din randul specialistilor, tehnicienilor, maistrilor si lucratorilor in servicii. Aproximativ o treime dintre ele au declarat ca hartuirea a durat in medie cam zece luni de zile. Doar 6% au depus insa o plangere catre sef, 2% au facut o plangere catre alta persoana din conducerea firmei si 1% au facut o plangere catre sindicat. Trei femei dintr-o suta au preferat sa demisioneze pentru a scapa de „hartuitor”. Nu la acelasi nivel, ancheta releva totusi existenta hartuirii sexuale si asupra barbatilor. Ei provin din randul tinerilor necasatoriti si ai celor care lucreaza in domeniul serviciilor. Procentul celor care se plang sefului este insa mult mai mic decat al femeilor (2%), la egalitate cu al barbatilor, care au preferat sa demisioneze pentru a scapa de probleme. Majoritatea, atat a barbatilor, cat si a femeilor, nu face insa nimic pentru a scapa de hartuire. O femeie din zece o trateaza cu indiferenta (la egalitate cu barbatii) si 6% din femei, respectiv 8% din barbati discuta cu agresorul. rnDin populatia adulta a tarii, 1,9% raporteaza hartuirea, care presupune solicitarea de relatii sexuale prin promisiuni. Acest tip de hartuire este la fel de frecvent intalnit la ambele sexe, dar cu precadere la persoanele mai tinere. Comportamentul violent este mai frecvent reclamat de persoanele cu studii superioare (5,3%), care de altfel reprezinta 44% din totalul victimelor. Cele mai multe victime provin din randul „gulerelor albe”: specialisti, asistenti manageri, tehnicieni. Mai mult de jumatate, atat dintre femeile, cat si dintre barbatii victime, declara ca fenomenul a durat in medie cinci luni de zile. rn
rnNici o victima hartuita sexual nu a dat in judecata agresorulrn
rnDoar o victima din zece, indiferent de sex, a depus o plangere catre sef. Nici una nu a facut plangere catre o alta persoana din conducerea firmei sau catre sindicat. Nici una nu a depus plangere la politie, nu a dat agresorul in judecata si nici nu a apelat pentru ajutor la medic sau la psiholog. Dintre victime, 7% au preferat sa demisioneze pentru a scapa de probleme. Portretul „robot” al agresorului indica mai curand un coleg sau o alta persoana decat un sef sau o sefa, ceea ce conduce la concluzia ca acest tip de hartuire caracterizeaza mai degraba relatiile de munca pe orizontala decat cele ierarhice. Spre deosebire de tipul anterior de hartuire, ponderea agresorilor care au solicitat relatii sexuale prin promisiuni fara sa fie sanctionati scade, chiar daca reprezinta trei sferturi. Doar in cinci cazuri dintr-o suta s-a inregistrat o sanctiune severa si in 10% din cazuri o sanctiune minora impotriva agresorului. rnCam in aceeasi parametri procentuali (1,7% din populatia adulta) se inregistreaza si cazurile de hartuire sexuala care presupune utilizarea fortei. Aria de raspandire este insa mare, aceleasi procente fiind consemnate si la oras si la tara. Asa cum era de asteptat, acest tip de hartuire reprezinta o violenta la locul de munca impotriva femeii. Violenta este intalnita de cinci ori mai frecvent la femei (2,6%) decat la barbati (0,5%). Studiul indica o incidenta crescuta in cazul tinerelor cu varste cuprinse intre 18 si 29 ani, fiind de doua ori mai crescuta la acest nivel si de patru ori mai raspandita decat la persoanele trecute de 50 de ani. Hartuirea sexuala care presupune utilizarea fortei este raportata mult mai frecvent de catre persoanele educate (4,2% persoane cu studii superioare), acestea reprezentand de altfel 40% din totalul victimelor. Nici in acest caz extrem de hartuire nu se inregistreaza nici o actiune in justitie si nici o plangere la politie. Dintre femeile victime, 9% au depus insa o plangere la sef, dar nici una la o alta persoana din conducerea firmei. Pentru a scapa de probleme, 11% din femeile victime au demisionat. Agresorul este reprezentat in 40% din cazuri de sef. Un coleg reprezinta agresorul doar intr-un sfert din cazuri. Ca si in situatiile de hartuire sexuala acompaniata de promisiuni, trei sferturi dintre femeile victime declara ca agresorii nu au primit nici o sanctiune, dar acest fapt trebuie corelat si cu lipsa lor de interes fata de caile institutionale de solutionare. rn
rn
rnconferintern
rnHR Club lanseaza o serie de conferinte care vizeaza cele mai importante aspecte din domeniul resurselor umane in Romania. Conferintele vor gazdui invitati recunoscuti ca experti internationali in ariile lor de activitate. Fiecare conferinta se va finaliza cu o dezbatere in jurul mesei rotunde, in ideea ca se va ajunge la o serie de concluzii care sa constituie un punct de referinta. rn19 februarie: Salariile in Romania: o problema? Privire de ansamblu. Implicatiile socio – economice. Ce caracterizeaza o piata matura a salariilor; experienta occidentala: definitii, particularitati, povesti de succes.rnrnLoc de desfasurare: Crowne Plaza, BucurestirnInformatii suplimentare: rnTel/Fax: 230.77. 03; rne-mail: public@hr-club.ro; rnwww.hr-club.rorn
rn
rncursurirn
rnGlobal English School rn
rn- engleza generala (cursuri organizate pe cinci niveluri de competenta);rn
rn- engleza pentru cariera (limbaj economic si de afaceri, medical, contabil, mass-media si publicitate);rn
rn- engleza pentru examene (IELTS, rn
rnTOEFL, FCE, CAE, BEC).rn
rn Informatii suplimentare: Tel/Fax: 223.43.49, e-mail:info@ecurs.comrn
rn
rnAS training & consultingrn
rnProgram de formare in Programare Neuro Lingvisticarn
rnPerioada: februarie – octombrie 2004 (18 zile de formare)rn
rnData inceperii: 20 februarie, Iasi; 26 februarie, Bucurestirn
rnInformatii suplimentare: 0723.39.01.39; e-mail: contact@astc.rorn
rn
rnIRECSON rn
rn21 februariern
rn* Sales Manager rn
rn23 februariern
rn* Manager Financiar rn
rn* Standarde Internationale de Contabilitate (IAS) rn
rn* Evaluator imobiliarrn
rn* Lichidator de intreprinderirn
rn* Agent imobiliarrn
rn27 februariern
rn* Manager Resurse Umanern
rn28 februariern
rn* Asistent Managerrn
rn* Manager Marketing rn
rn* Asistent Relatii Publicern
rn* Manager de proiectrn
rnInformatii suplimentare: tel. 313.20.92, 315.62.63, e-mail: cursuri@irecson.ro rn
rn
rnIceberg Training Networkrn
rnTehnici de ascultare activa, dupa metoda ESPERErn
rnDurata: 23-28 februariern
rnInformatii suplimentare: tel. 327.54.45; 0723.39.63.68; e-mail:iceberg@1educat.ro