Dintr-o clădire de beton şi sticlă situată la doi paşi de Casa Albă s-a ivit un mesaj surprinzător. La scurt timp după aniversarea unui an de la începutul crizei, acel bastion al relelor capitaliste, adică Fondul Monetar Internaţional, a declarat că economia mondială de semne dă vigoare. Din mai multe capitale ale lumii, aproape că putem auzi un cor global de politicieni: „O, ce veste miiiinunaaată, De la Washington ni s-araaaată…“ Dar, aşa cum stau lucruri
Dintr-o clădire de beton şi sticlă situată la doi paşi de Casa Albă s-a ivit un mesaj surprinzător. La scurt timp după aniversarea unui an de la începutul crizei, acel bastion al relelor capitaliste, adică Fondul Monetar Internaţional, a declarat că economia mondială de semne dă vigoare.
Din mai multe capitale ale lumii, aproape că putem auzi un cor global de politicieni: „O, ce veste miiiinunaaată, De la Washington ni s-araaaată…“
Dar, aşa cum stau lucrurile de obicei, detaliile cam strică acest ton optimist. Modul în care a declarat FMI relansarea economiei mondiale şi recomandările date au călcat câteva bătături pe mai multe continente.
În primul rând, economiştii de pe Strada 14 a capitalei americane au spus că economia globală va evita căderea într-o a doua fază a recesiunii.
În al doilea rând, aceiaşi specialişti nu cred că lumea va avea parte nici de acea relansare fulminantă pe o traiectorie puternic ascendentă. Altfel spus, ei cred că nu ne paşte, la nivel global, încă o perioadă de calvar.
Pe de altă parte, nici foarte bine nu va fi pentru majoritatea ţărilor lumii. Rămân încă multe vulnerabilităţi şi slăbiciuni. Adică, viitorul nu arată nici prea-prea, dar nici foarte-foarte.
Poate mai rău decât atât, FMI a îndrăznit să arate cu degetul sursele de vulnerabilitate şi dezechilibru în economia globală.
A indicat că nu avem de-a face decât cu un fenomen temporar în reducerea deficitului comercial al SUA şi în creşterea coresponzătoare a surplusurilor comerciale a altor ţări: China, Japonia, Germania şi exportatorii de petrol.
Mai mult, Fondul a avut temeritatea de a sugera că aceste economii ar trebui să se bazeze mai puţin pe exporturi şi mai mult pe stimularea cererii interne. Pentru ţări ca Japonia sau Germania, acest lucru ar însemna inversarea a ani întregi de tendinţe economice, care au frustrat generaţii de politicieni şi economişti.
Uşor de zis, greu de făcut. Altfel spus, în multe capitale, eventuala colindă a FMI cam sună a doagă.
* Andrei Postelnicu este consilier al dlui Mircea Geoană, preşedintele Senatului şi candidat la Preşedinţie