PETROL Societatea Franco-Română Columbia a fost fondată în octombrie 1905, cu un capital de 1,2 milioane de franci şi a preluat lucrările de la Buştenari ale firmei Ruzicka Elias& Taubes, cu cinci sonde.

La sfârşitul lui aprilie 1906, primul bilanţ după 6 luni al companiei arăta cheltuieli de exploatare şi administrare de 45.070,71 fraci, amortizări de 57.096 franci şi un profit de 88.579 de franci. Societatea s-a dezvoltat în august 1906 prin cumpărarea de noi terenuri la Buştenari. Cu această ocazie, capitalul a fost mărit la 2,8 milioane de franci, când s-a făcut o emisiune de obligaţiuni cu dobândă fixă de 5%, amortizabile în 12 ani. În acea perioadă, societatea deţinea 17 sonde. Bilanţul încheiat la 30 aprilie 1907 s-a soldat cu un beneficiu de 1.112.022 de franci.

Cantitatea de petrol din conductă, extrasă între 1 august şi 30 aprilie 1907, a fost de 2.700 de vagoane, adică 300 de vagoane de zece tone pe lună. Consiliul de Administraţie era compus, la începuturile companiei, din: Barbu Ştefănescu Delavrancea, fost primar al Bucureştiului şi avocat, ca preşedinte, Dumitru Zarifopol şi Achille Levy Strauss, vicepreşedinţi, S. Rosenthal, Herm. Spayer, A. Blank, Lazăr I. Elias, membri.

Administrator-delegat şi director general era Lazăr I. Elias. Director a fost G. Many, profesor la Şcoala de Poduri şi Şosele. Până la Primul Război Mondial, Societatea Franco-Română Columbia a avut un capital în acţiuni de 3,5 milioane de franci şi 1,7 milioane de obligaţiuni. Societatea a supravieţuit Primului Război Mondial, deşi a avut de suferit în timpul ocupaţiei germane, între 1916-1918. Armata germană a preluat întregul mecanism de prelucrare a petrolului de pe teritoriul românesc ocupat. Societatea Columbia a fost una dintre cele mai mari investiţii ale capitalului francez în mica Românie. La începutul secolului XX, capitalul francez în ţara noastră se ridica la 31 milioane de franci, ocupând locul al doilea, după capitalul german investit.

Dacă aruncăm o privire asupra numelor din structura superioară a societăţii Columbia, majoritatea cu domiciliul în Bucureşti, ne putem face o imagine asupra modului de viaţă şi a tipului de arhitectură promovată cu ajutorul veniturilor mari din industria petrolului. De pildă, imobilele de pe bd. Lascăr Catargiu de azi sunt tributare acestor venituri mari, dar şi altor meserii liberale, aflate în fază de pionierat în acea epocă.