Unul din principalele motoare ale creșterii au fost restanțele creditelor în franci, care s-au majorat de 17 ori pe fondul crizei (cea mai mare creștere), în condițiile în care moneda s-a apreciat de la 2,3 lei, în ianuarie 2008, la 3,5 lei, în iunie 2011.
De altfel, ponderea acestor întârzieri a crescut cel mai mult în total, de anul trecut, de la 15% la 17%, în prezent.
Totodată, de la începutul crizei, ponderea restanțelor de peste 30 de zile înregistrate pentru creditele în euro a crescut de la 15% la 37%. În 2010, ponderea acestora în total restanțe era de 36%.
În schimb, ponderea restanțelor în lei a scăzut de la 84% din totalul datoriilor, în 2008, la 45%. Chiar și acum însă, restanțele de peste 3de zile ale creditelor în lei le depășesc ca valoare pe cele înregistrate de diferite valute, luate în mod separat.
În schimb, cumulate, restanțele de peste 30 de zile în valută au o pondere cu 10 puncte procentuale mai mare decât cele în lei.
0 întârzieri în dolari
Cel mai bun comportament l-au avut de-a lungul crizei creditele în dolari, unde restanțele sunt insignifiante, fiind aproximate de studiul AT Kearney la 0% din total întârzieri.
