În podcastul de ieri, 24 octombrie, Comaroni, Hoandră și Robert Turcescu discută despre schimbările majore generate de planurile BRICS și cum este afectat Occidentul.
BRICS a început marți (22 octombrie 2024) în orașul Kazan, din sud-vestul Rusiei. Summitul, la care au fost invitați peste 20 de lideri, între care președinții chinez Xi Jinping și turc Recep Tayyip Erdogan, sau prim-ministrul indian Narendra Modi, este primul de la extinderea organizației, în 2023, și este, de asemenea, o șansă pentru Kremlin de a arăta că izolarea politică a Rusiei, pe fondul agresiunii asupra Ucrainei, nu trece prea mult peste granițele NATO.
Este și cea mai mare reuniune internațională găzduită de Putin de la lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
„Asistăm la o lovitură la majoră dată Occidentului colectiv, care până acum a fost hegemonul. Occidentul până de curând era purtătorul de unipolaritate a lumii, un fel de jandarm universal care avea menirea să cotropească întreaga planetă și să instaureze democrația mondială sub forma unui globalism de acest tip. Ori ceea ce se întâmplă acum, asistăm la instaurarea noii ordini mondiale care nu mai aparține hegemonului. Este încă o teorie a conspirației care se îndeplinește”, spune Bogdan Comaroni.
Rusia joacă un rol important în toată această mișcare, toți ochii find acum pe Putin.
„Acum se poate observa că Rusia nu e atât de izolată pe cât zicea lumea și Occidentul. Șeful ONU se duce în Rusia, la Kazan și se întâlnește cu Putin. Se întâlnește cu teroristul numărul unu, criminalul cu mandat de arestare internațional. Pe lângă asta, mai vin 19 șefi de state, erau 20 dar Da Silva nu a putut ajunge și trimis un reprezentat. În total sunt 30 de state care au reprezentanți acolo, dintre care 28 au cereri de aderare”, adaugă Comaroni.
Turcia își alege partea
O surpriză a acestui eveniment a fost Turcia, membru NATO, care și-a exprimat dorința de aderare la BRICS.
„Turcia dă un semnal foarte clar către Occident, de peste 30 de ani se chinuie să intre în UE și nu reușește, chiar dacă face parte NATO. Acum se răzgândește și vrea să adere la BRICS. Turcia, ca și Rusia fiind singurele 2 țări la confluență care au teritorii și în Asia și în Europa. Orașul Kazan nu a fost ales întâmplător, el este cel mai mare oraș care se află exact la limita dintre Europa și Asia.
Este zona în care, practic, dacă te uiți pe globul pământesc ăștia care s-au întâlnit la Kazan reprezintă 3 pătrimi din populația planetei din economie, mai exact 37% din economia globală.
În timp ce G7 nu are decât 29%, deci diferențele se simt. Dacă mai intră și celelalte 20 de țări pe parcurs este o diferență majoră. Problema este, bineînțeles, că Turcia este în NATO, cu siguranță dacă cererea de aderare va fi aprobată următorul pas va fi excluderea ei din alianță. Pentru că cei din BRICS, pe lângă toate povestea monetară, vor să creeze și o structură de tip NATO”, explică Comaroni.
Întreg podcastul poate fi urmărit aici.