Combinatul siderurgic Liberty Galați, gata să rămână fără curent
Liberty are două facturi neplătite în valoare de peste 25 milioane de lei.
Deși deconectarea era programată vinerea trecută, combinatul gălățean a mai primit o păsuire de o săptămână. În plus, Combinatul și-a redus drastic consumul de energie electrică și a ajuns să consume doar cât să poată menține în funcțiune instalațiile.
Așa a scăzut și valoarea lunară a facturii de energie electrică. Deconectarea Liberty ar afecta circa 30.000 de oameni (siderurgiști și familiile lor, contractori, furnizori și creditori).
Se pare că situația de la Liberty Galați este destul de gravă, cu întârzierea plății salariilor și a distribuirii tichetelor de masă, ceea ce afectează considerabil angajații. Oprirea furnalului timp de opt luni, împreună cu dificultățile financiare și întârzierile, indică o criză economică internă a companiei, iar lipsa de intervenție a autorităților poate agrava și mai mult situația.
Această problemă ridică întrebări serioase privind managementul resurselor și responsabilitatea în gestionarea unei companii de importanță națională. Este crucial ca autoritățile să intervină pentru a asigura nu doar stabilitatea economică a platformei, dar și protejarea drepturilor angajaților, care depind în mod direct de acea activitate.
În combinat a intrat cel puțin jumătate din împrumutul de 150 milioane de euro aprobat de Guvernul României prin EximBank.
Combinatul siderurgic din Galați a fost perla industriei românești în perioada comunistă
În pofida dimensiunilor sale „monstruoase”, trecerea la economia de piață a provocat prăbușirea acestui mastodont industrial… În prezent, planurile Liberty Galați sunt mari: investitorii vor să parieze 1 miliard de euro pentru tranziția către oțelul verde, adică fără amprentă de carbon, în condițiile în care combinatul este unul dintre cei mai mari poluatori la nivel național.
În anul 1961, pe platoul Smârdan, situat în partea de vest a orașului Galați, erau demarate lucrările pentru construcție. Încă de la prima discuție pentru construirea acestui combinat s-a propus așezarea sa pe platoul de lângă orașul Galați datorită beneficiilor economice și sociale pe care le-ar fi adus: crearea unei industrii care să genereze locuri de muncă pentru locuitorii din regiune, dar și deschiderea pe Dunăre, pentru a facilita exporturile. Un alt argument a fost legat și de faptul că Gheorghe Gheorghiu-Dej era din Galați, în contextul în care, la congres, unii membri au propus construirea sa direct în Constanța, la Năvodari sau Mangalia.
În anii ’70 și ’80 combinatul înregistra peste 40.000 de angajați, uneori cu vârfuri de peste 50.000, iar cele mai mari probleme au început după Revoluție. În anul 1990, în care statul a pierdut controlul asupra combinatului, numărul de angajați a crescut din nou spre 50.000, în contextul în care producția se făcea „pe stoc”. Adică nu exista un cumpărător…
