Delegatia Sidex, prezenta la Londra pentru a negocia cu bancile, a fost tratata foarte dur de catre reprezentantii Balli. Concernul iranian solicita, fara nici un fel de concesii, ca Sidex sa dea, in contul datoriei de 140 milioane dolari, tabla (circa un milion de tone). Problema este ca Balli impune un pret cu 50-60 dolari/tona mai mic decat pretul mondial. Probabil ca se doreste bulversarea pietei mondiale. Reprezentantii iranienilor au amenintat ca daca nu li se accepta conditiile, vor cere lichidarea judiciara a Sidex.
Conducerea Combinatului s-a intalnit cu prefectul judetului Galati si cu presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, avand in vedere ca actiunea in forta a Balli poate pune in pericol siguranta Romaniei.
In luna martie, la Sidex SA Galati s-au intamplat cateva lucruri care au dat efectiv peste cap siderurgia romaneasca. Dupa ce Radu Sarbu, presedintele FPS, afirmase ca Sidex este „o imensa cutie neagra”, din care informatiile nu pot sa razbata, la scurt timp a trimis la Galati o delegatie care sa taie in carne vie. Cu ocazia adunarii generale a actionarilor din 5 martie, dupa discutii sterile de cateva ore, a cazut bomba: se reziliaza contractul de management cu Siderman, urmand sa fie numita o noua conducere. Punctul de vedere al FPS a fost exprimat de Horia Axinte, directorul filialei Galati a Fondului: „Rezilierea contractului de management este o decizie indiscutabila, la care FPS nu renunta”.
Ionel Bors a lucrat tot in Sidex, dar nu a avut legatura cu manageriatul anterior. Surprinde cel mai mult faptul ca dl Bors nu este membru al nici unui partid politic, desi se poate remarca o evidenta inclinare catre PNTCD.
Revenind la vechea conducere, trebuie sa spunem ca i s-au imputat doua lucruri: 1. prostul management, concretizat in pierderi masive si credite aproape imposibil de returnat; 2. afacerile dubioase cu concernul Balli. Discutand despre punctul al doilea, observam ca marile probleme ale Sidex provin din returnarea unui imprumut in suma de 140 milioane dolari, intermediat de Balli. Mai mult, imprumutul a fost trecut prin firma Sidex International (o SRL creata de Balli si de directorii combinatului), prilej cu care s-au platit comisioane in valoare de sase milioane dolari. Desigur, banii au intrat in contul societatii intermediare.

Conducerea cere ajutor
Managerul Ionel Bors este de parere ca statul trebuie sa sprijine combinatul prin reesalonarea datoriilor catre buget si, eventual, prin anularea penalitatilor. De altfel, ministrul Decebal Traian Remes a declarat, intr-o recenta vizita la Galati, ca se studiaza posibilitatea reesalonarii datoriilor Sidex pe perioade cuprinse intre cinci si 16 ani.
Grav este ca bancile care au acordat imprumutul de 140 milioane dolari (si in special bancile londoneze) au instituit un fel de blocada in jurul Sidex. Au fost expediate principalilor furnizori de materie prima ai Sidex scrisori prin care se ameninta ca vor fi arestate toate navele cu minereu, in orice parte a globului s-ar afla ele.
Bizar este ca, desi furnizorii au confirmat existenta scrisorilor pomenite, bancile neaga faptul ca ar fi trimis astfel de documente.

CFR si Conel preseaza combinatul
Saptamana trecuta, CFR a luat masuri drastice contra Sidex. In contul unei datorii in suma de peste 1.700 miliarde lei, a fost blocata calea ferata care serveste Sidex. Practic, combinatul nu mai poate sa-si desfaca productia si sa-si rezolve o parte din aprovizionare. Mentionam ca tabla si lingourile se livreaza vagonabil in proportie de 90%, luand in considerare ca pana si in porturi tot pe calea ferata se face transportul. Blocajul aduce pierderi imense combinatului, atat prin blocarea depozitelor, cat si prin intarzierea livrarii productiei la export (60% din totalul desfacerilor). Dupa o prima estimare, zilnic se pierd peste cinci miliarde lei.
Si Compania Nationala de Electricitate, fata de care Sidex are datorii de peste 880 miliarde lei, a anuntat ca va actiona in forta. Se pune problema taierii curentului la o serie de obiective, astfel incat sa se ajunga la asa-numita cota de avarie.
La un moment dat, s-a pus problema cesionarii acestor datorii, lucru de care s-au declarat interesate mai multe firme mari din tara si din strainatate. O analiza atenta a datoriilor a demonstrat insa ca nu este chiar asa de simplu. Se pare ca ele au fost deja cesionate, pe vremea managementului Siderman, neefectuarea platilor ramanand, pentru moment, o enigma. Cert este ca o echipa a Corpului de control al primului-ministru face un control la Sidex, urmand ca primele rezultate sa fie anuntate peste aproximativ o luna. Din surse colaterale am aflat ca s-a descoperit o serie de contracte care au defavorizat combinatul, dar care au fost semnate de vechea conducere, ca si cum ar fi fost avantajoase.

Restructurarea
in noua viziune
Planul managerial al lui Ionel Bors difera destul de mult de cel al Siderman. Au ramas in picioare propunerile de concedieri (circa 9.000 persoane pana la 31 decembrie 1999), ceea ce inseamna o slabire a presiunii financiare cu aproximativ 300 miliarde lei anual. In plus, chiar si in conditiile reducerii personalului, productia va ramane aceeasi.
Dupa cate a declarat managerul Ion Bors, se vor lua masuri urgente pentru clarificarea situatiei datoriilor si creantelor si, mai ales, pentru restructurarea serviciului de desfacere. Acest serviciu este considerat oaia neagra a Sidex, avand in vedere ca aici s-au creat cateva „gauri” de anvergura. In momentul de fata, orice relatie comerciala preferentiala cu grupul Balli a incetat, acesta fiind tratat ca orice client de rand.
Nu este deloc lipsita de importanta nici strategia de asociere cu o parte din furnizori. Deja s-au creat firme mixte (cu societati franceze si germane), care functioneaza in interiorul combinatului in domeniul productiei de materiale refractare. Precizam ca, pana de curand, aceste materiale erau importate. In cel mult o luna, se va perfecta si contractul de fuziune cu intreprinderea de exploatare a calcarului de la Mahmudia. Aceasta miscare va aduce economii anuale de peste cinci miliarde lei.
Cert este ca planurile de restructurare au sanse de reusita cam pana pe la genunchiul broastei, dezastrul financiar fiind deja o realitate. Daca s-ar fi facut ceea ce se doreste acum in urma cu trei-patru ani, probabil ca Sidex n-ar fi ajuns in aceasta situatie. Singura solutie de moment este interventia hotarata a statului. Problema este ca nu exista in vistieria nationala cei 160 milioane dolari necesari salvarii de la faliment.     

Datorii de 15.000 miliarde lei

La 31 decembrie 1998, conform bilantului contabil, combinatul siderurgic Sidex SA Galati avea o datorie de 8.000 miliarde lei. Aceasta datorie era impartita astfel: 1. imprumuturi bancare (interne si internationale) – 2.000 miliarde lei; 2. datorii catre furnizori – 2.500 miliarde lei; 3. alte datorii (in special catre bugetul de stat) – 3.500 miliarde lei.
In anul 1998 s-a inregistrat o pierdere de 48 miliarde lei, care, avand in vedere dimensiunea intreprinderii, nu este chiar atat de mare, atata vreme cat reprezinta fondul de salarii pe o luna. In alti termeni, pierderea de 48 miliarde lei insemna suprataxa impusa pe importuri pe doar 30 de zile. Or, Sidex a platit acest bir pentru aproape 200 de zile din anul 1998.
In primul trimestru al anului 1999, acest deficit a continuat sa se mareasca, astfel incat pierderea a ajuns la 200 miliarde lei. Daca este sa actualizam datoria Sidex, luand in calcul un curs valutar de 15.000 lei/USD, descoperim ca, in fapt, se datoreaza peste 15.000 miliarde lei. Adica, imens!
Cea mai grava problema este insa returnarea creditelor pe termen scurt, in valuta. Deja au devenit scadente creditul de 20 milioane dolari (pentru investitii) si creditul de 140 milioane dolari (acordat de Sindicatul bancar international, cu girul grupului Balli). Sidex a primit somatii de plata a acestor credite, aceleasi somatii fiind transmise si furnizorilor combinatului, care au fost avertizati asupra riscurilor la care se angajeaza.r
r
Costel Crangan