Disponibilizările de personal se vor opri, în cel mai bun caz, în 2011, avertizează profesorul Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Evoluţia sectorului IMM în 2010 este rezultanta acţiunii a două categorii de factori. Pe de o parte, evoluţia factorilor politici, sociali şi economici din România, iar pe de altă parte, evoluţia la nivel european.

În ceea ce priveşte cea de-a doua categorie de factori, toate semnele indică faptul că economia se relansează pe plan european. Către sfârşitul anului 2009, reuniunea de la Madrid a Consiliului de Administraţie al Asociaţiei Europene a Meseriaşilor şi  Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, organism al cărui vicepreşedinte sunt, a avut pe agendă situaţia climatului de afaceri din Europa. Ne-a fost prezentată atunci o analiză realizată pe baza a 25.000 de chestionare completate de întreprinzători din cele 27 de ţări ale Uniunii. Analiza a arătat că, pentru prima dată după patru trimestre, indicele climatului de afaceri a înregistrat o valoare pozitivă. După ce se consemnase un minus în semestrul I din 2009, a început să crească în septembrie-octombrie, când s-a făcut ancheta. Comunitatea oamenilor de afaceri şi firmele din Europa încep, aşadar, să vadă o evoluţie pozitivă.

În al doilea rând, tot la Madrid, s-a făcut o analiză comparativă a evoluţiei situaţiei economice din semestrul I al anului 2009. Cu excepţia numărului de locuri de muncă, la toţi ceilalţi indicatori, din toate ramurile principale de activitate, rezultatele economice au fost superioare anticipărilor. Nu au fost neapărat pozitive, dar au fost mai puţin rele decât se aştepta. Deci, este clar că la nivel european vom avea o evoluţie pozitivă, după cum la fel de clar este că aceasta va avea un impact favorabil asupra sectorului IMM, în special asupra acelor firme care sunt legate de activităţi de comerţ exterior cu UE.

Trei elemente decisive

Impactul principal îl va avea însă evoluţia factorilor interni. Dacă cele 27 de măsuri care au fost convenite în luna ianuarie 2009 între Guvern, patronate şi sindicate se vor operaţionaliza rapid,  fireşte, într-o formă actualizată, aceasta va avea un impact pozitiv asupra sectorului IMM. În al doilea rând, dacă diminuarea cheltuielilor cu salariile, cerută de Banca Mondială, dar şi de patronate, se va face, şi aceasta va avea un efect pozitiv. Şi, în al treilea rând, dacă autorităţile de gestionare a fondurilor UE vor marca acel necesar plus de eficacitate, ca urmare a simplificării şi aprofundării cunoaşterii mecanismelor, vom avea un suplimentar de fonduri europene cu multiple efecte pozitive, economice şi sociale.

Dacă aceste trei elemente vor cunoaşte, aşa cum ar fi normal, o evoluţie pozitivă în primele două luni din 2010, înseamnă că, începând cu partea a doua a anului, sectorul IMM va începe să aibă o evoluţie uşor ascendentă. Însă, dacă toate aceste măsuri nu vor fi luate sau vor fi foarte palide, nesemnificative, atunci criza actuală, care în mod cert se va prelungi în prima parte a lui 2010, va continua şi în cea de-a doua parte a anului.

Depinde de ceea ce va face în continuare guvernul, dacă va ţine sau nu cont de abordările realiste care au fost discutate şi convenite cu patronatele, ca şi de practicile din UE sau va continua politica populistă a „minimei rezistenţe“, cu ample efecte negative asupra nivelului dezvoltării economice şi standardului de viaţă pe termen mediu şi lung.

Numărul falimentelor se va reduce în 2010

În ceea ce priveşte fiscalitatea, realist ar fi, în opinia noastră, să nu fie amplificată. După primele nouă luni din 2009, sunt deja 148.000 de IMM care şi-au oprit activitatea. Deşi o scădere a fiscalităţii ar fi recomandabilă pentru economie, nu cred că poate fi suportată de bugetul naţional şi nu credem că Banca Mondială, Uniunea Europeană şi FMI vor accepta să diminuăm fiscalitatea, pentru că, pe termen scurt, aceasta ar însemna o creştere a deficitului bugetar. Cel mai bine ar fi să rămânem la actualul nivel de fiscalitate. Este foarte important ca factorii politici să-şi asume imediat un angajament ferm în această direcţie, pentru a conferi predictibilitate mediului de afaceri în 2010. Ca unul care a făcut parte din delegaţia comunităţii patronale ce a avut întâlniri cu reprezentanţii FMI, ai Băncii Mondiale şi ai Uniunii Europene, ştiu că s-a preconizat o revizuire în 2010 a impozitului minim, de natură să elimine efectele negative ale acestuia. Fiindcă, printre principalele cauze ale încetării activităţii atât de multor microfirme a fost şi acest impozit minim, care a fost prost conceput. Instituţiile internaţionale s-au declarat în favoarea unui impozit forfetar în adevăratul sens al cuvântului, care să fie aplicat în acele ramuri – petrol, tutun, băuturi –  în care avem evaziune fiscală; toată lumea ştie că aceste ramuri sunt superprofitabile, dar rata profitabilităţii, potrivit datelor statistice, se situează sub 1%. Aici trebuie mers cu impozitul forfetar. Atât la nivel european, cât şi la nivelul României, ţinând cont de dinamicile existente, credem că în 2010 vor continua, din păcate, disponibilizările în sectorul IMM. Dinamica disponibilizărilor începe să crească la câteva luni după ce se reduce PIB şi rămâne crescătoare câteva luni după ce încetează declinul PIB. La noi, stoparea disponibilizărilor se poate întâmpla, în cel mai bun caz, în 2011. Dacă se vor lua toate măsurile discutate, de-abia din 2011 vom putea asista la o creare de locuri de muncă care să contribuie la diminuarea şomajului.

În schimb, numărul falimentelor se va diminua foarte mult în 2010. Firmele care au părăsit piaţa au fost deja foarte numeroase în 2009. Vom avea în continuare o rată ridicată a mortalităţii firmelor, dar cu mult mai mică faţă de aceea din 2009, care a fost de două-trei ori mai mare decât cea normală, din perioada premergătoare crizei.

Dacă cele 27 de măsuri convenite de guvern cu patronatele nu vor fi aplicate, atunci criza va continua şi în a doua parte a anului 2010.

SURSA: Articol preluat din suplimentul „Lumea în 2010”, realizat de revista „Capital” în colaborare cu „The Economist”.