Retailerii sunt nemulţumiţi de forma finală a legii comercializării produselor alimentare adoptată, săptămâna trecută, de către Camera Deputaţilor, menţionând că prevederile acesteia îi vor determina să stopeze investiţiile şi să renunţe la furnizorii de alimente de pe piaţa locală.
„Actul politic dovedeşte iresponsabilitate şi nepricepere din partea factorului politic şi a grupurilor de presiune care au militat pentru adoptarea textului de lege în această formă”, a dclarat, într-un comunicat, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), Delia Nica.
Una dintre prevederile proiectului de lege care îi nemulţumeşte pe comercianţi este reducerea termenelor de plată, care sunt mai strânse chiar şi decât cele menţionate în proiectul de lege similar promovat de Guvern, atrăgând atenţia că se poate ajunge chiar şi la blocaje financiare sau falimente.
Astfel, retailerii trebuie să achite marfa către furnizorii lor în cel mult 12 zile în cazul alimentelor proaspete, în 20 de zile produsele alimentare congelate, termenele de plată neputând fi mai mari de 35 de zile în cazul celorlalte produse alimentare.
„Micşorarea termenelor de plată a facturilor către furnizori va conduce la imposibilitatea multor comercianţi de a le putea respecta, urmând să se producă întârzieri şi blocaje financiare care pot să se încheie cu falimente, atât de partea retailerilor, cât şi a furnizorilor noştri alimentari. (…) Locurile de muncă ale celor peste 50.000 de români care lucrează în sectorul de comerţ modern sunt puse astfel în pericol de o reglementare lipsită de fundament raţional”, a mai precizat Nica.
Retailerii se gândesc să stopeze investiţiile directe
Vicepreşedintele AMRCR a mai spuns că noile restricţii impuse prin lege vor încuraja retailerii să renunţe la furnizorii tradiţionali din România şi să se reorienteze spre piaţa externă şi spre importuri.
„Efectele acestui fenomen se vor răsfrânge atât asupra micilor întreprinzători români din industria alimentară, care vor avea dificultăţi tot mai mari să se menţină în viaţă, în lipsa unei pieţe de desfacere, cât şi asupra echilibrelor macroeconomice ale României, în special asupra deficitului de cont curent şi al cursului de schimb al leului faţă de principalele valute”, a mai precizat Nica.
În acelaşi timp şi investiţiile străine directe realizate de retaileri în România vor fi stopate ca urmare a cadrului legislativ restrictiv. Astfel, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei româneşti din perspectivă investiţională va trece pe linie moartă, cu efecte asupra întregului ansamblu economic.
O lege controversată
Deputaţii au adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind comercializarea produselor agroalimentare, cu 198 de voturi pentru şi 5 împotrivă. Proiectul de lege a fost respins de Senat şi a primit aviz negativ din partea Guvernului, care are în dezbatere la Camera Deputaţilor propriul proiect de act normativ privind comercializarea produselor alimentare.
Potrivit proiectului de lege, este interzis oricărui comerciant să ofere sau să vândă produse alimentare în pierdere, respectiv la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie. Deputaţii au mai stabilit că recepţia mărfii poate fi refuzată de către comercianţi, dacă aceasta nu îndeplineşte standardele legale de calitate.
Proiectul de lege prevede că este interzis oricărui retailer „să solicite furnizorului de produse agroalimenatre să nu vândă altor comercianţi produse la un preţ final mai mic sau egal cu cel cu care el a achiziţionat produsele respective”.
Proiectul de lege a fost iniţiat de şapte parlamenatri, iniţiatorii apreciind că propunerea legislativă este necesară deoarece Codul de Bune Practici pentru comerţul cu produse agroalimentare, încheiat anul trecut între retailer şi producători nu şi-a dovedit eficienţa.
Pentru a intra în vigoare proiectul de lege mai trebuie promulgat de către preşedintele Traian Băsescu şi apoi publicat în Monitorul Oficial.
