Comercianții de produse agricole trag un semnal de alarmă și avertizează. Rezerva de stat nu trebuie să fie un instrument de influențare a pieței.
Rezerva de stat trebuie utilizată doar în scopul pentru care a fost creată, iar, în momentul în care sunt necesare operaţiuni de schimbare a unor cantităţi de produse agricole din rezerva de stat, deciziile ar trebui să fie luate în aşa fel încât acestea să nu influenţeze piaţa, afirmă preşedintele Asociaţiei Române a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA), Vasile Varvaroi.
„Rezerva de stat este pentru a asigura produse agricole în situaţii de urgenţă. Secretizarea datelor din rezerva de stat este uşor de înţeles, nu cred să existe stat în care accesul la cantităţile totale aflate în rezerva de stat pentru scopul acesta să fie un element comunicat public. Nu asta ridică o problemă, pentru că este un stoc fix şi cantitatea de grâu pe care o avem la rezerva de stat nu ar trebui să difere foarte mult, însă problemele apar la rezerva de stat atunci când ea este utilizată în alte scopuri decât a fost creată, respectiv ca instrument de influenţare a pieţei. Şi mă refer la sistemul împrumuturilor din rezerva de stat cu care s-a lucrat, din păcate, ani de zile”, a spus şeful ARCPA.
El a subliniat că trebuie să se schimbe modul în care se realizează împrospătările produselor din rezerva de stat, respectiv să se vândă doar la momentul când trebuie reîmprospătate şi să se cumpere la momentul la care trebuie readuse pe stoc.
„Am mai auzit comentarii venite din perspectiva unor jucători din piaţă: e preţul sus, ar trebui să se vândă rezerva de stat. Nu acesta este scopul ei. Dacă mi-aş dori ceva schimbat în modul de lucru al rezervei de stat, nu este accesul la informaţia exactă cu privire la ce cantitate există pe stoc, ci modul cum se realizează împrospătările să se schimbe. La momentul în care este nevoie de schimbarea unei cantităţi din rezerva de stat ea să fie oferită pieţei la preţul de piaţă din momentul respectiv şi pe plată, pe bani, iar statul să răscumpere această cantitate din recolta nouă, la preţul nou, de asemenea plătit. În felul acesta nu s-ar influenţa piaţa în nicio direcţie. La momentul în care sunt necesare operaţiuni, pentru că grâul se reîmprospătează, ştim că există o anumită perioadă de timp în care poate fi stocat, în condiţiile în care ne dorim să îşi păstreze caracteristicile de panificaţie, ce mi-aş dori este să nu se mai întâmple acel schimb despre care am făcut referire: ia dumitale grâul acum când e preţul mare şi dă-mi-l în septembrie când e preţul mic. Deciziile să fie luate în aşa fel încât să nu influenţeze piaţa. Se vinde la momentul când trebuie reîmprospătat, se cumpără la momentul la care trebuie readus în stoc”, a explicat Varvaroi.
La rândul său, Victor Beznea, vicepreşedinte ARCPA, a adăugat că, deşi România se află de 13 ani în Uniunea Europeană, încă nu avem noţiuni de bază legate de piaţă unică şi piaţă liberă, iar în aceste condiţii se iau decizii de neînţeles.
„Avem 13 ani de la intrarea în UE, dar nu avem nişte noţiuni foarte importate de piaţă liberă, de piaţă unică. S-a vorbit foarte mult despre securitatea alimentară care era în pericol, când s-a luat decizia interzicerii exporturilor de cereale. Nu aşa trebuie judecată România, nu este o insulă aflată la mii de kilometri distanţă de orice sursă de grâu. România face parte dintr-o piaţă unică, România deţine patru porturi, care sunt ale UE, nu doar porturile României. Vă dau un exemplu, sunt 6-7 judeţe afectate grav de secetă în aceste an. Ce fac morile de acolo? Se vor muta logistic, vor avea de cumpărat grâul de la o anumită distanţă, în loc să ia local. Să presupunem că cifrele în baza cărora s-a interzis exportul erau corecte şi nu mai aveam local grâu, ce puteam face? Traversam la bulgari, la sârbi, mai adăugam 15-30 de euro. Pur şi simplu am uitat că noi nu suntem doar România, suntem parte din piaţa unică. Nu are toată Europa grâu, atunci puteam vorbi de securitatea alimentară a Europei, dar nu era cazul să interzicem exportul pentru că în România nu se mai găsea o tonă de grâu. Legat de noţiunea de piaţa liberă, nu cred ca este de criticat că e secretă cantitatea, este în regim militarizat, dar există în toate ţările din jurul nostru o bună practică. Anul acesta am avut exemplul Rusiei, când îşi scoate stocurile le vinde prin licitaţie, transparent. Aici cred că trebuie schimbate nişte lucruri. Nu înţeleg de ce să ne ferim de această transparenţă. Când faci împrospătarea din rezervă să anunţi din timp că vinzi. Cred că acest lucru face bine pentru ţară”, a subliniat Victor Beznea.
El a mai spus că este important ca autorităţile să facă prognoze şi să comunice date legate de producţiile agricole, aşa cum fac toate statele din lume.
„De-a lungul anilor am fost la întâlniri cu fiecare nou ministru şi de fiecare dată, noi, ARCPA am rugat aceleaşi lucruri. Toate statele agricole importante din lumea asta, începând cu SUA – cel mai mare producător şi continuând cu alte state binecunoscute, Franţa etc, toată lumea comunică date. De fiecare şi-au notat şi nu s-a întâmplat. Nu înţeleg de ce România rămâne o excepţie să nu comunice date, să nu facă prognoze. Cred că şi presa ar putea să aibă un rol în aceste sens”, a mai spus Victor Beznea, conform Agerpres.