Guvernul face o nouă încercare de desfiinţare a magazinelor duty-free, cea mai recentă tentativă eşuată datând din februarie 2010. Opoziţia comercianţilor este dură, deşi profiturile contabile sunt mici.
De cinci ani, guvernele au tot iniţiat acte normative pentru eliminarea comerţului duty-free, motivând că acesta reprezintă un focar de „contrabandă, evaziune fiscală şi concurenţă neloială“. Totodată, „funcţionarea acestora nu are justificare economică întrucât unele societăţi comerciale declară pierderi contabile (între 7 şi 82 miliarde lei vechi)“, mai precizează Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). În ciuda acestor rezultate, comerţul duty-free rămâne o afacere râvnită. În prezent, 15 societăţi au 54 de magazine autorizate să funcţioneze atât în punctele de frontieră de stat cu Ucraina, Moldova şi Serbia, cât şi la Bucureşti. Marea majoritate a acestora se află la frontierele cu state în care preţurile ţigaretelor sunt de trei-patru ori mai mici decât în România şi, implicit, marfa nu ar avea cum să fie atractivă pentru cei care călătoresc în aceste ţări. Totuşi, vânzările sunt însemnate, cifra de afaceri cumulată a societăţilor din domeniu atingând 130 de milioane de euro în 2008.
O explicaţie a înfloririi afacerilor de tip duty-free se găseşte în datele ANAF, care arată că 40% din confiscările de ţigarete au ca sursă magazinele duty-free şi că 93% din bonurile fiscale de cumpărare de ţigarete emise de acestea au fost întocmite în fals. Cu alte cuvinte, marfa a fost vândută angro, iar datele persoanelor fizice sunt fictive. O altă dovadă în acest sens este scăderea vânzărilor de ţigarete cu 80% în perioadele în care autorităţile au monitorizat activitatea magazinelor.
Prin ordonanţa de combatere a evaziunii fiscale, Guvernul propune închiderea acestor magazine după expirarea autorizaţiei în vigoare. Cele mai recente autorizaţii au fost date în ianuarie 2010 pentru cinci magazine şi au valabilitate cinci ani. Totodată, taxa de funcţionare anuală va creşte de la 10.000 la 100.000 de euro, iar accizele, TVA şi taxele vamale vor fi scutite indirect. Astfel, comercianţii vor fi obligaţi să plătească taxele la achiziţionare şi, ulterior, să ceară returnarea lor de la buget.
Sistarea autorizării
Iniţiativa Executivului nu este însă prima de acest fel. Chiar în februarie 2010, Finanţele au emis un ordin prin care se interzicea vânzarea de ţigarete şi băuturi alcoolice în magazinele duty-free. În timp record, firmele au câştigat în instanţă împotriva statului. Ordinul s-a aplicat aproximativ o lună. O situaţie similară a fost şi în 2007. La numai două luni după ce Guvernul a aprobat o ordonanţă prin care interzicea magazinele duty-free în frontierele de stat de la 1 ianuarie 2007, Camera Deputaţilor respingea actul Executivului în unanimitate. Interdicţia a rezistat până în mai.
Deşi ANAF a justificat şi atunci, şi acum, că evaziunea cu ţigarete este, în fapt, îndeletnicirea de bază a magazinelor duty-free, parlamentarii au ignorat argumentele, prevalându-se şi de legislaţia europeană care doar recomandă desfiinţarea acestui tip de comerţ în frontierele de stat. Actuala iniţiativă a Finanţelor de a împiedica evaziunea prin sistarea autorizării de magazine duty-free va fi, din nou, atacată în instanţă, după cum era de aşteptat. „Operatorii au iniţiat investiţii, au contractat credite şi au încheiat acorduri pe termen lung cu furnizorii. Ordonanţa de urgenţă îi va pune în incapacitatea de a-şi onora obligaţiile, iar cei mai mulţi dintre operatorii români şi străini vor solicita în faţa instanţelor internaţionale plata daunelor de către statul român”, declară reprezentantul Tax Free Romanian Association, Flavius Marinescu.
Lupta în instanţe
Evaziunea fiscală din magazinele duty-free se face şi cu ajutorul celor din interiorul sistemului, verigile slabe fiind cele care fac posibilă perpetuarea practicilor ilegale. Surse din ANAF spun că metodele de „strunire“ a propriilor lucrători – mutarea pe post, destituirea, sancţionarea – sunt de cele mai multe ori sortite eşecului pentru că instanţele le dau câştig de cauză. Indirect, contrabanda şi evaziunea cu ţigarete a fost favorizată şi de Guvern, care a majorat accizele într-un ritm alert în 2009, de la 50 la 74 de euro pentru mia de ţigarete. Totodată, cursul de schimb la care se calculează accizele s-a deteriorat de la 3,35 lei pentru un euro, în 2008, la 4,29 lei, în 2010. Toţi aceşti factori au dus la amploarea fără precedent a evaziunii cu ţigarete, estimată la un miliard de euro anual. Aportul comerţului duty-free la acest fenomen este semnificativ. Însă, în ciuda profiturilor mici pe hârtie, comercianţii fac demersuri pentru menţinerea prevederilor actuale chiar înainte ca Guvernul să fi aprobat actul normativ.
40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free, potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală
