Aderarea va schimba structura comerţului exterior românesc: ponderea importurilor din UE va creşte şi, în acelaşi timp, se va micşora ponderea exporturilor în ţările Uniunii. În ciuda acestor modificări, deficitul comercial al României în relaţia cu principalii parteneri va continua să se adâncească.
De la 1 ianuarie, comerţul exterior al României va cunoaşte noi reguli de joc. În primul rând, ţara noastră a renunţat la tariful vamal românesc şi la acordurile comerciale cu unele state din afara UE. În acelaşi timp, au fost adoptate Tariful Vamal Comun (TVC) al Uniunii Europene şi politica comercială comună. Noua politică presupune adoptarea unui set de măsuri de apărare comercială şi a unor acorduri preferenţiale comerciale cu ţările terţe.
Pentru a înţelege dimensiunea schimbărilor ce vor interveni în relaţiile economice internaţionale ale României este utilă analiza evoluţiilor comerţului exterior al statelor care au aderat la Uniunea Europeană în 2004.
Cea mai importantă schimbare în acest sens a fost creşterea spectaculoasă a exporturilor şi importurilor. Dacă în anul premergător aderării cele mai multe dintre ţări înregistrau un ritm de creştere al exporturilor de sub 10%, începând cu 2004, vânzările la export au explodat. De exemplu, Slovenia a trecut de la un ritm de creştere de 2,5% la unul de peste 16%. La rândul său, Cehia a înregistrat o creştere de la 5,8%, în 2003, la 28,8%, în 2004, primul an al aderării.
În cazul ţării noastre, exporturile au prins viteză începând din 2004, iar ritmul s-a menţinut la un nivel de peste 17%. Pentru anul 2006, oficialii guvernamentali estimează o majorare a exporturilor româneşti cu aproximativ 17,3%. În anii viitori, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) apreciază că ritmul se va menţine ridicat: după o creştere de 17% în 2007, acesta se va tempera la un nivel anual de circa 13%.
O evoluţie la fel de importantă ca cea a exporturilor a fost consemnată de importurile în statele care au aderat la Uniune în urmă cu trei ani. Dacă în Ungaria importurile au crescut cu 5,9% în anul 2003, în anul aderării, acestea s-au majorat cu 15,2%. La fel s-a întâmplat şi în Polonia. De remarcat este faptul că, exceptând Slovacia, în celelalte ţări exporturile au crescut în 2004 cu o viteză mai mare decât importurile, iar această tendinţă a continuat şi în 2005. În România, conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză, în ultimii ani importurile au crescut mult mai repede decât exporturile. În 2006 rata de creştere a importurilor a fost de 20,9%, comparativ cu cea a exporturilor, de 17,3%. Anul acesta se aşteaptă o egalizare a celor două ritmuri în jurul nivelului de 17%, iar începând din 2008, CNP anticipează că exporturile vor creşte mai repede decât importurile.
Analiza comerţului exterior al statelor care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 relevă faptul că a avut loc o schimbare semnificativă privind atât destinaţia exporturilor, cât şi provenienţa importurilor. Astfel, între 2003 şi 2005, s-a înregistrat o deplasare a exporturilor din interiorul UE spre ţările din afara UE. Dacă în anul premergător integrării 81% din exportul Ungariei mergea în statele UE, în 2005, această pondere s-a diminuat cu cinci puncte procentuale. În mod similar, în toate celelalte ţări, cu excepţia Slovaciei şi Lituaniei, ponderea exporturilor în interiorul UE s-a micşorat. Şi în cazul ţării noastre autorităţile prognozează o creştere mai rapidă a exporturilor în afara Uniunii. În schimb, vom importa tot mai mult din statele UE, aşa cum s-a întâmplat în absolut toate ţările care au aderat în 2004. Dacă în 2005 suma importurilor româneşti din statele Uniunii era de 20,2 miliarde euro, în 2010, acestea se vor ridica la 42,8 miliarde de euro, conform estimărilor oficiale.
Deşi în ultimul timp, în România, se constată o creştere a ponderii exporturilor cu grad mai înalt de prelucrare, problema deficitului balanţei comerciale rămâne „un cartof fierbinte“ în mâna guvernului. În 2010, vom importa cu 21,5 miliarde de euro mai mult decât vom exporta. Din această sumă, 14 miliarde de euro reprezenta deficitul raportat la ţările Uniunii.
Imediat după aderare, cel mai mare impact se va simţi asupra importurilor de produse agroalimentare. „Dacă în 2005 am avut un deficit de aproximativ un miliard de euro în acest sector, în 2007, deficitul este posibil să se dubleze“, estimează Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.
