Comisia de la Veneția a publicat vineri, 18 noiembrie, un Aviz de urgență cu privire la trei proiecte de lege privind sistemul de justiție din România.
Aviz de urgență privind sistemul de justiție din România
Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept („Comisia de la Veneția”) a publicat un Aviz de urgență cu privire la trei proiecte de lege privind sistemul de justiție din România, a anunțat Comisia printr-un comunicat transmis vineri.
Este vorba de Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. Avizul a fost solicitat în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Consiliului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
La 25 octombrie 2022, ministrul Justiției din România a solicitat ca acest aviz să fie tratat în procedură de urgență.
Concluziile Comisiei de la Veneția
Comisia de la Veneția constată mai multe elemente pozitive, în primul rând că în prezent nu pare să existe amestec politic în activitatea DNA. Chiar dacă Legile au fost adoptate în cele din urmă în grabă, în cadrul procedurii de urgență, pregătirile anterioare au inclus consultări cu toate părțile interesate. În ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor de rang înalt, este pozitiv că aceasta este acum reglementată la nivel de lege, mai degrabă decât prin ordin de ministru, iar implicarea mai multor actori în aceste numiri asigură un grad pozitiv de transparență.
De asemenea, este pozitiv faptul că instrucțiunile procurorilor către procurorii subordonați trebuie să fie în scris și legale și că trebuie motivate atunci când acestea contrazic o decizie a unui procuror din subordine. Procurorul general nu are puterea de a infirma deciziile procurorilor DNA sau DIICOT.
În sfârșit, este pozitiv că controlul de către ministrul justiției se poate referi doar la chestiuni manageriale.
În Parlament, procedura de urgență a fost pe deplin respectată, s-a constituit o comisie specială, în conformitate cu procedura de urgență transparentă, fără a afecta dezbaterile democratice, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare și a părților interesate.
În ceea ce privește conținutul noilor dispoziții, trebuie subliniat de la început că majoritatea opiniilor adunate în cadrul reuniunilor din 7 noiembrie au fost pozitive.
CSM, mai multe dintre asociațiile judecătorilor și procurorilor și unii reprezentanți ai societății civile sunt de părere că aceste noi legi reprezintă progres.
Numirea în pozițiile de conducere
În ceea ce privește procedura de numire și revocare a procurorilor, este pozitiv că aceasta este acum reglementată la nivel de lege, mai degrabă decât un ordin de ministru.
Vor fi astfel implicate trei instituții (secția respectivă a CSM, Ministrul Justiției și Președintele României). Ca atare, aceasta ar trebui să asigure un grad pozitiv de transparență. De asemenea, trebuie amintit că Comisia de la Veneția nu cere ca numirile procurorilor superiori să fie decise fără intervenția autorităților politice.
Este pozitiv că deciziile procurorului general cu privire la procurorii din subordine (precum și cele ale altor procurori superiori cu privire la subordonații acestora) trebuie să fie în scris și legale și că trebuie motivate atunci când contrazic o decizie. a unui procuror subordonat.
Pe de altă parte, este pozitiv că procurorul general nu are competența de a infirma deciziile procurorilor DNA sau DIICOT.
Cele trei noi legi nu afectează competențele și componența DNA
Articolul 93 din Legea cu privire la organizarea judiciară garantează autonomia DNA în cadrul Parchetului General al Înaltei Curți de Casație și precizează că „se bucură de independență operațională și funcțională”. Procurorul-șef al DNA are competența unică de a numi procurorii DNA, după consultarea Secției de procurori a CSM.
Acest lucru asigură, în principiu, că nu există nicio ingerință din partea unei autorități politice în selectarea procurorilor anticorupție. 67. Nu par să existe indicii de obstrucție politică a investigațiilor DNA, iar delegația Comisiei de la Veneția a fost informată că în ultimele luni au fost admise toate cererile de ridicare a imunității parlamentare depuse de procurorii acesteia. Acest lucru arată un climat pozitiv care contrastează cu trecutul, pe care Comisia de la Veneția îl salută.
