Pe baza contribuţiilor acumulate în cursul celor patru luni de dezbateri publice (peste 850), precum şi a avizelor şi concluziilor formulate de instituţiile europene, Comisia a identificat douăsprezece pârghii pentru a stimula creşterea şi a spori încrederea cetăţenilor.
Fiecare pârghie este însoţită de o iniţiativă emblematică, asupra căreia Comisia se angajează să facă propuneri în lunile ce urmează, obiectivul fiind obţinerea unui acord final al Parlamentului European şi al Consiliului înainte de sfârşitul anului 2012.
Fiecare pârghie cuprinde şi alte propuneri, la fel de importante, care ar trebui să beneficieze de impulsul dat de iniţiativa emblematică, progresând fie în paralel cu aceasta, fie într un ritm ceva mai lent.
Care sunt acestea?
1. Accesul la finanţare pentru IMM-uri. Este vorba de o pârghie esenţială pentru cele peste 20 de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) europene care, lipsite de finanţare, au deseori dificultăţi la angajarea de personal, lansarea de noi produse sau consolidarea infrastructurii. Este nevoie deci de instituirea unui statut comun al fondurilor de capital de risc, care să permită fondurilor înfiinţate într un stat membru să investească în orice alt stat membru, punând astfel finanţarea, însoţită de expertiza necesară şi la un preţ atrăgător, la dispoziţia IMM urilor inovatoare.
2. Mobilitatea lucrătorilor în cadrul pieţei unice. În 2009, un număr de 5,8 milioane de europeni lucrau într-un alt stat membru, ceea ce reprezintă 2,5% din populaţia activă a Uniunii. O mobilitate mai mare a lucrătorilor calificaţi ar permite economiei europene să devină mai competitivă. Acest deziderat este cu atât mai stringent cu cât numeroase posturi de înaltă calificare nu sunt ocupate. Pentru a îndepărta obstacolele juridice care continuă să îi împiedice pe europeni să muncească acolo unde doresc, intenţionăm să modernizăm regulile de recunoaştere a calificărilor profesionale, în sensul simplificării procedurilor, reexaminării domeniului profesiilor reglementate şi sporirii încrederii şi cooperării dintre statele membre, îndeosebi prin intermediul unei carte profesionale europene.
3. Drepturile de proprietate intelectuală. Proprietatea intelectuală este la fel de importantă ca şi materiile prime sau baza industrială: întreprinderile europene îi dedică între 44% şi 75% din resursele de care dispun. Este un important avantaj comparativ al Uniunii. Aşadar, introducerea protecţiei invenţiilor prin brevete unitare, în cât mai multe state membre, este crucială pentru competitivitatea europeană. Se urmăreşte ca primele brevete unitare să fie emise în 2013.
4. Consumatorii, actori ai pieţei unice. Pentru a întări încrederea consumatorilor în piaţa unică, este nevoie ca drepturile acestora să fie garantate. Acest lucru presupune în primul rând dezvoltarea modalităţilor alternative de soluţionare a diferendelor şi introducerea unor căi de recurs extrajudiciare. Astfel, consumatorii vor avea la dispoziţie o soluţie mai simplă, mai rapidă şi mai ieftină. Acest lucru este esenţial în comerţul electronic, unde un plus de încredere din partea consumatorilor în comerţul electronic transfrontalier ar antrena un câştig economic evaluat la 2,5 miliarde de euro.
5. Serviciile: dezvoltarea standardizării. Sectorul serviciilor propulsează crearea de locuri de muncă în Europa. În perioada 1998 2008, când UE a înregistrat o creştere anuală medie de 2,1%, sectorul serviciilor a crescut, în medie, cu 2,8% pe an. Gradul de ocupare a forţei de muncă în acest sector a crescut cu 2% pe an, faţă de 1% pe ansamblul economiei. Pentru a accentua acest avantaj, Comisia propune revizuirea legislaţiei privind sistemul european de standardizare, în vederea extinderii acestuia şi la sfera serviciilor şi în vederea modificării procedurilor de standardizare astfel încât să devină mai eficace, mai eficiente şi mai favorabile incluziunii.
6. Reţele europene mai solide. Reţelele de transporturi, energie şi comunicaţii electronice constituie coloana vertebrală a pieţei unice. Infrastructurile performante favorizează libera circulaţie rapidă şi la un preţ rezonabil a persoanelor, a mărfurilor, a diferitelor tipuri de energie şi a datelor. Comisia va adopta măsuri legislative privind infrastructurile energetice şi de transport, în scopul identificării proiectelor strategice de interes european.
7. Piaţa unică digitală. Mai multă încredere în tranzacţiile electronice reprezintă o condiţie sine qua non pentru dezvoltarea unei pieţe unice digitale de care să poată profita din plin cetăţenii, întreprinderile şi administraţiile. Europa are nevoie de legislaţie care să asigure recunoaşterea reciprocă a identificării şi autentificării electronice pe întregul său teritoriu, precum şi de o revizuire a Directivei privind semnătura electronică, care să permită interacţiunea pe cale electronică sigură şi nestingherită.
8. Antreprenoriatul social. Anumite întreprinderi aleg ca, în afară de obţinerea legitimă a profitului financiar, să urmărească şi obiective de interes general, de dezvoltare socială, etică sau protecţia mediului. Acest sector are potenţial de creştere şi de creare a unor noi locuri de muncă. Încurajarea acestuia ar presupune exploatarea deplină a pârghiei financiare considerabile pe care o reprezintă industria europeană a administrării investiţiilor. Propunem crearea unui cadru european pentru fondurile mutuale de investiţii, care să amplifice efectul iniţiativelor naţionale existente, permiţând ca aceste fonduri să profite de oportunităţile pe care le oferă piaţa unică.
9. Domeniul fiscal. Reglementarea fiscală a UE nu mai corespunde nici realităţilor pieţei unice a secolului XXI, nici mizelor dezvoltării durabile. Aceasta nu încurajează suficient practicile care economisesc energia sau respectă mediul. Propunem chiar astăzi revizuirea directivei privind impozitarea energiei, în scopul de a asigura un tratament coerent al diferitelor surse de energie, astfel încât să se ţină cont mai mult de conţinutul energetic al produselor, precum şi de nivelul de emisii de CO2 ale acestora.
10. Mai multă coeziune socială la nivelul pieţei unice. Pentru a întări coeziunea socială în Europa, Comisia va elabora o propunere legislativă ce vizează îmbunătăţirea aplicării directivei „detaşarea lucrătorilor”, pentru a preveni şi sancţiona orice abuz sau deturnare a regulilor. Comisia va propune, de asemenea, clarificarea modului de exercitare a drepturilor sociale fundamentale în contextul exercitării libertăţilor economice.
11. Cadrul de reglementare a întreprinderilor. Chiar şi acum, se întâmplă prea des ca întreprinderile să perceapă piaţa unică precum un spaţiu al constrângerilor şi nu al oportunităţilor. Trebuie să le simplificăm existenţa, reducând constrângerile de reglementare şi administrative. În acest scop, Comisia propune o simplificare a directivelor privind standardele contabile, referitor la obligaţiile de raportare financiară şi la reducerea constrângerilor administrative, în special a celor care afectează IMM urile.
12. Achiziţiile publice. Autorităţile publice cheltuiesc în jur de 18% din PIB ul UE pentru achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări. Aceste cheltuieli publice reprezintă o pârghie esenţială pentru creştere. Legislaţiile europene şi naţionale au deschis pieţele de achiziţii publice unei concurenţe loiale, în scopul de a oferi cetăţenilor o calitate mai bună la cel mai bun preţ. Comisia propune modernizarea acestui cadru legislativ pentru a realiza o politică echilibrată, care să susţină cererea pentru acele bunuri şi servicii care respectă mediul, sunt responsabile din punct de vedere social şi inovatoare, pentru a le oferi autorităţilor contractante proceduri mai simple şi mai flexibile şi pentru a facilita accesul IMM-urilor.
La sfârşitul lui 2012, Comisia va face bilanţul asupra gradului de implementare a prezentului plan de acţiune şi îşi va prezenta programul pentru etapa următoare. Analiza va fi alimentată de un studiu economic de anvergură, ale cărui rezultate vor permite identificarea nişelor unde mai există potenţial de creştere neexploatat şi identificarea unor noi pârghii de creştere, dacă este cazul.
