Comisia Europeană a dat aviz pozitiv planurilor fiscale ale României și altor 19 state membre ale Uniunii Europene, iar următorul pas este validarea acestora de către EcoFin și Consiliul Uniunii Europene.
Comisia Europeană a aprobat planurile fiscale pentru 19 state
România, alături de alte 19 state membre ale Uniunii Europene, a obținut aprobarea Comisiei Europene pentru planurile sale fiscale, conform informațiilor Profit.ro. După acest aviz pozitiv, evaluarea Comisiei va fi discutată în cadrul reuniunii EcoFin (miniștrii de Finanțe ai UE), urmând să fie aprobată ulterior în Consiliul Uniunii Europene. În plus, Comisia a susținut propunerea României și a altor state de a extinde perioada de ajustare fiscală la șapte ani, față de cei patru ani inițial prevăzuți.
Planul fiscal pe termen mediu al României
România a trimis Comisiei Europene un plan fiscal structural pe termen mediu, cu o perioadă de ajustare de șapte ani, plan care a fost pus și în consultare publică. Acesta prevede mai multe obiective importante pentru economia națională, printre care reducerea deficitului bugetar la 2,4% din PIB până în 2031 și respectarea limitei de îndatorare publică de 60% din PIB. Planul include, de asemenea, o serie de măsuri pentru creșterea investițiilor publice, care vor ajunge la 7,9% din PIB în 2025, 7,7% în 2026 și 6,6% în 2027, urmând ca investițiile să rămână la un nivel de peste 5% din PIB până la finalul perioadei de ajustare.
În plus, România va continua implementarea jaloanelor 207 și 208 din PNRR, care vizează eliminarea și reducerea stimulentelor fiscale acordate unor categorii specifice, cum ar fi angajații din domeniul construcțiilor. De asemenea, va fi extinsă impozitarea ecologică, în special a hidrocarburilor, pentru a sprijini tranziția către surse de energie regenerabilă.
Prognoze economice și impactul asupra datoriei publice
Guvernul român estimează pentru anul 2024 un deficit bugetar de 7,9% din PIB, cu o reducere semnificativă în 2025, la 7%. De asemenea, datorită măsurilor fiscale și a investițiilor publice planificate, datoria publică a statului va depăși pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de lei în 2025, ajungând la 1.061,3 miliarde lei, față de 923,2 miliarde lei estimat pentru acest an. Până în 2031, datoria publică va crește considerabil, atingând 1.749,1 miliarde lei.
Ca pondere în PIB, aceasta va depăși 60% din PIB în 2027 și va ajunge la un maxim de 62,4% în 2030, urmând să scadă sub 60% din PIB abia în 2032, la finalizarea perioadei de ajustare.
Reforma fiscală și consultările viitoare
Reforma fiscală, esențială pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, va fi implementată în al doilea trimestru al anului 2025.
Guvernul român va stabili scenarii detaliate pe baza propunerilor venite din partea Băncii Mondiale și va organiza consultări ample cu mediul de afaceri pentru a asigura o tranziție echilibrată. Totodată, reformele vor fi gândite în conformitate cu recomandările Comisiei Europene și cu impactul acestora asupra economiei naționale și al cetățenilor.
Reacții și perspective externe
Pe lângă România, alte 19 state membre ale Uniunii Europene au primit aviz pozitiv pentru ajustarea fiscală pe termen mediu, iar Comisia Europeană a adoptat o abordare similară și pentru Olanda, însă cu o traiectorie de ajustare fiscală mai strictă, în concordanță cu recomandările sale din iunie.
În ceea ce privește Ungaria, planul fiscal de ajustare pe termen mediu al acestei țări rămâne încă în analiză de către Comisia Europeană.
Acest proces de validare a planurilor fiscale este parte integrantă a unei strategii comune europene de consolidare fiscală, ce are scopul de a asigura stabilitatea financiară a Uniunii Europene pe termen lung.