Miercuri, 22 februarie, Comisia Europeană a autorizat un soi de rapiță modificată genetic. De asemenea, a reînnoit autorizația pentru un tip de soia modificată genetic, destinată consumului uman și animal, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar.
Autorizația emisă de Comisia Europeană vizează o singură utilizare, pentru consumul uman și animal, și nu autorizează cultivarea lor în Uniunea Europeană. Aceste culturi modificate genetic au făcut obiceiul unei proceduri complete și riguroase de evaluare, care garantează un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale, dar și a mediului înconjurător.
Două culturi modificate genetic, aprobate de Comisia Europeană
Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a emis o evaluare științifică favorabilă, ajungând la concluzia că aceste organisme modificate genetic sunt la fel de sigure precum omoloagele lor convenționale.
Valabilitatea autorizațiilor emise este de 10 ani și orice produs fabricat pe baza acestor organisme modificate genetic va trebui să respecte regulile stricte de etichetare şi trasabilitate din Uniunea Europeană.
Părerile statelor europene sunt împărțite în legătură cu acest subiect, deși organismele modificate genetic sunt cultivate pe scară largă în America şi Asia. În ultimii ani, Uniunea Europeană a autorizat patru OMG-uri pentru cultură, însă astăzi doar unul mai este cultivat, și anume soiul de porumb MON810, dezvoltat de compania americană Monsanto.
Petre Daea, despre agricultura României
Potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, agricultura României contribuie la o natură sănătoasă și nu este poluantă.
„Agricultura României este cea care îmi aduce în mediu ceea ce trebuie şi în ecosistem ceea ce este necesar. Ea trebuie, însă, dimensionată pentru exploataţii care să poată să dea şi viaţa economică de care fiecare dintre noi suntem legaţi, întrucât activitatea de mâine se bizuie pe câştigurile de astăzi din agricultură. Grâul de mâine se realizează prin vânzarea grâului de astăzi. România a fost, este şi rămâne o ţară cerealieră datorită condiţiilor climatice favorabile pe care le are şi pe care trebuie să le folosească. Evident că din acest punct de vedere trecem în sertarul de analiză. Cum exportăm aceste cereale în aşa fel încât să facem o valoare adăugată cât mai mare pentru a avea un confort financiar la nivelul ţării şi la nivelul fiecărui fermier. Aici intervin obiectivele din Planul Naţional Strategic”, a spus acesta, relatează economica.net.
„Discutăm de principiu, de la fermă la furculiţă. Să ştiţi că dacă fermă nu e, cu furculiţa n-ai ce face. Din acest punct de vedere, trebuie să ne conducem atent şi extrem de riguros pe drumul pe care îl creionăm printr-o decizie la un moment dat şi continuitatea în agricultură este cheia succesului, indiferent în ce perioadă de timp te afli. Întreruperea acestor mecanisme, întreruperea unor acţiuni nu poate să aducă împlinirea obiectivului.
Iată de ce şi în momentele acestea în care, dacă te uiţi la timp, zice în februarie n-ar trebui să ieşim în câmp, trebuie să lucrăm la sistemul de irigaţii zi şi noapte, fără exagerare spun acest lucru, pentru a putea pune sistemul atât de necesar al ţării în funcţiune. Pentru că fără apă, producţie nu există. Ca resursă formidabilă şi ca interes major pentru ţară, România având acest dar al naturii, această reţea hidrografică formidabilă, străbătută de la deal la vale, din stânga în dreapta, de la nord la sud cu apă dulce care se pierde dacă nu întâlneşte mâna omului, s-o folosească şi s-o transforme în produse agricole, care la rândul lor rămân în elementul acesta de biodiversitate”, a adăugat Petre Daea.