Executivul european a stopat miercuri fuziunea dintre Deutsche Boerse şi NYSE Euronext, deoarece concurenţa ar fi afectată semnificativ prin combinarea celor doi operatori bursieri, transmite Reuters.
Comisia Europeanăa apreciat că Deutsche Boerse şi NYSE Euronext, care au anunţat în februarie 2011 că intenţionează să fuzioneze pentru a forma cel mai mare grup bursier din lume, nu au făcut suficiente demersuri pentru a stopa obiecţiile Comisiei Europene faţă de fuziunea celor două entităţi.
"Fuziunea dintre Deutsche Boerse şi NYSE Euronext va duce la un cvasimonopol pe piaţa produselor derivate europene. Aceste pieţe reprezintă inima sistemului financiar şi este crucial pentru întreaga economie europeană să rămână competitive. Încercăm să găsim o soluţie, dar remediile oferite sunt departe de rezolvarea temerilor", a declarat Joaquin Almunia, comisarul european pentru concurenţă.
Fuziunea NYSE Euronext şi Deutsche Boerse a fost aprobată de acţionarii celor două companii, dar nu a primit încă şi undă verde din partea autorităţilor de reglementare din SUA şi Europa. Cu o capitalizare bursieră mai mare de 25 de miliarde de dolari, noul gigant va controla aproape 90% din piaţa produselor derivate europene via filiala Eurex a Deutsche Boerse şi a filialei londoneze Liffe deţinută de NYSE Euronext.
NYSE Euronext şi Deutsche Boerse au anunţat anul trecut că îşi vor vinde o parte din activităţile de tranzacţionare a derivativelor, în încercarea de a veni în întâmpinarea obiecţiilor Comisiei Europene faţă de fuziunea celor două entităţi. Potrivit noii propuneri, NYSE Euronext îşi va vinde operaţiunile paneuropene de tranzacţionare a derivativelor, exceptând operaţiunile de pe pieţele sale domestice, unde Deutsche Boerse îşi va vinde operaţiunile sale de derivate. Cealaltă mare concesie este că cei doi operatori vor permite rivalilor să aibă acces la Eurex Clearing, casa de compensare a Deutsche Boerse.
În februarie 2011 Deutsche Boerse, operatorul bursei de la Frankfurt, a anunţat că va prelua NYSE Euronext, operatorul burselor de la New York, Paris, Lisabona, Bruxelles şi Amsterdam, pentru 10 miliarde de dolari