Anunțul momentului în România. Începând cu 1 august 2022 și până în luna martie 2023, statele membre ale UE, printre care și România, trebuie să reducă voluntar cu 15% consumul de gaze naturale.

Președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a explicat luni, 1 august, cum a fost luată această decizie, dar și ce pregătiri trebuie să facă toate statele membre ale UE, inclusiv România.

Într-un interviu acordat pentru El Mundo, șefa CE subliniază faptul că toate statele europene trebuie să ia în calcul un scenariu sumbru privind aprovizionare cu gaze a UE și să se pregătească deja, având în vedere incertitudinile venite din Rusia.

„Trebuie să rămânem uniți, pentru că singurii responsabili pentru această criză energetică sunt la Moscova și nicăieri altundeva. Având în vedere că Rusia a încetat deja parțial sau complet furnizarea de gaze către 12 state membre trebuie să fim cu toții pregătiți pentru cea mai gravă situație”, a spus aceasta.

Președintele Comisiei Europene a menționat că foarte multe țări UE sunt dependente de gazul rusesc, din diferite motive, fiind mai vulnerabile în condițiile actuale.

UE caută parteneri „energetici de mare încredere”

„Unele țări din UE sunt mai dependente de gazul rusesc fie din cauza poziției lor geografice, fie din cauza deciziilor lor suverane în domeniul energiei. Aceste țări se află acum într-o poziție mai vulnerabilă”, a spus șefa CE.

Ursula von Der Leyen a adăugat însă că problemele cu aprovizionarea sunt un șoc pentru întreaga Europă, având în vedere interconectarea dintre țări.

„Economiile noastre sunt strâns interconectate prin intermediul pieței unice”, a subliniat aceasta.

În ceea ce privește măsurile care se doresc a fi luate la nivel european, oficialul de la Bruxelles spune că UE caută parteneri energetici de mare încredere, astfel încât volumele de gaze dorite să poată să fie adunate la timp pentru această iarnă.

„UE apelează acum la parteneri energetici mai de încredere. Am atins deja volume record de livrări de gaze naturale lichefiate din Statele Unite, iar volumele de gaze din Norvegia, țările din Golful Persic, Algeria sau regiunea Mării Caspice și dintr-un număr tot mai mare de țări din întreaga lume sunt în creștere”, a mai adăugat aceasta.

Șefa CE susține că doar în primele șase luni ale anului au fost realizate importuri suplimentare de 38 de miliarde metri cub de gaze care nu vin din Rusia.

„În prima jumătate a anului 2022, am importat suplimentar 38 de miliarde de metri cubi de GNL și gaze prin conducte de gaz care nu provin din Federația Rusă. Acest lucru compensează mai mult decât reducerea aprovizionării cu gaze prin gazoductul rusesc cu 28 de miliarde de metri cubi”, a explicat von der Leyen.

Soluțiile prezentate de Ursula von der Leyen

Totodată, aceasta a prezentat și câteva soluții. Un exemplu este Spania, care ar putea să redirecționeze livrările de GN către alte state membre ale UE, pentru a le ajuta cu o aprovizionare suficientă pentru aceste gaze.

„Spania ar putea redirecționa livrările de GNL către alte state membre pentru a le ajuta să asigure o aprovizionare suficientă cu gaze, precum și pentru a consolida conducta de gaz care o conectează cu Franța pentru a trimite direct mai mult gaz”, a mai adăugat ea.

Menționăm faptul că precizările șefei CE vin în condițiile în care, săptămâna trecută, consiliul UE a adoptat un plan propus de Comisia Europeană care vizează reducerea în mod voluntar a consumului de gaze la nivel european cu 15% în perioada 1 august 31 martie 2023.

Conform planuri, există și posibilitatea trecerii la a doua fază obligatorie de reducere a consumului cu același procent de 15 %, în cazul în care Comisia Europeană consideră că există o amenințare de întrerupere a aprovizionării și declară o „alarmă la nivelul întregii Uniuni”.