Din cauza depozitelor neconforme de deşeuri, Comisia Europeană a decis vineri, 12 noiembrie, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Comisia Europeană a luat România în vizor! Riscăm să primim sancţiuni substanţiale
Comisia Europeană a constatat că România a închis doar 24 din cele 68 de depozite neconforme, după trei ani de la prima decizie a Curţii în acest sens. Mai mult, se poate ajunge la sancţiuni substanţiale deoarece pentru unele dintre celelalte 44 nici măcar nu s-au început demersurile.
„Comisia a hotărât astăzi să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea de către România a obligaţiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE). Conform acestei hotărâri, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării
De asemenea, Comisia Europeană a subliniat că directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde şi oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deşeurilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului.
„Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării au stabilit pentru UE obiectivul ambiţios de a reduce la zero poluarea. Este important să se pună pe deplin în aplicare standardele consfinţite în legislaţia UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecţia sănătăţii umane şi a mediului natural.
Aşadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a se conforma hotărârii Curţii, România trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să se asigure că aceste depozite de deşeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate şi reabilitate din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate şi pentru mediu”, este scris în comunicatul respectiv.
Comisia Europeană precizează și că, în temeiul dreptului UE, depozitarea deşeurilor ar trebui să nu se practice în Europa decât într-un mod controlat şi sigur.
Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE) stabileşte standarde în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii umane şi a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului şi a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. Directiva urmăreşte să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative ale depozitării deşeurilor pe întreaga durată a ciclului de viaţă al depozitelor de deşeuri.
Reacția lui Tánczos Barna
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a reacționat după decizia Comisiei Europene referitoare la depozitele de deşeuri din România. Potrivit acestuia, este „o lecţie dură, însă nicidecum neaşteptată”.
„Este o lecţie dură pe care o primim astăzi de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neaşteptată. Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autorităţile europene au fost excesiv de îngăduitoare şi ne-au acordat toate şansele posibile să ne îndeplinim obligaţiile, asumate de ţara noastră prin Tratatul de Aderare.
Aplicarea principiului ”poluatorul plăteşte” este singura soluţie, aşadar ne vom întoarce împotriva deţinătorilor acestor depozite şi îi vom trage la răspundere. Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise şi care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reuşit să închidă, în 10 ani, doar şase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Este vorba despre depozite municipale şi industriale istorice, pe care nu se mai depozitează de zeci de ani, dar care, în loc să fie închise conform şi ecologizate, au fost pur şi simplu abandonate de proprietarii lor.
Pentru 8 depozite municipale am asigurat finanţarea din Fondul pentru Mediu şi se află în diferite faze de închidere. Mai există alte 9 depozite industriale, aflate în proprietatea a diverşi agenţi economici, pentru care s-au realizat anumiţi paşi, chiar dacă insuficienţi. Cea mai gravă situaţie este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvenţă sau faliment şi pentru care demersurile de închidere sunt, practic inexistente. Pentru acestea am demarat deja procedurile în vederea exproprierii şi finalizării obligaţiei de închidere de către statul român.
Această decizie fără precedent ne demonstrează că autorităţile de la Bruxelles şi-au cam pierdut răbdarea şi putem să ne aşteptăm la decizii similare şi în cazul altor proceduri de infringement din domeniul mediului unde măsurile cerute sunt întârziate, cum sunt cele pe calitatea aerului în marile oraşe. Dacă nu vom reuşi să mobilizăm toţi factorii implicaţi şi dacă societatea nu va pune presiune pe responsabili, riscăm şi alte decizii de acelaşi fel”, a declarat Tánczos Barna.