Comisia Europeană (CE) a aprobat un sprijin financiar de aproximativ 180 de milioane de euro pentru o infrastructură de cercetare de vârf care va implica 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre, informează un comunicat al CE. Centrul de cercetare va fi construit în zona Măgurele şi se preconizează că va fi operaţional în 2015.
Contribuţia financiară din partea UE ar urma să provină din fondurile structurale, făcând parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare europeană de avangardă.
Partea proiectului aprobată azi va fi implementată în România, iar organizaţia care se află la baza proiectului este Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH). Denumit Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), proiectul va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care vor include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.
Proiectul urmăreşte promovarea cercetării naţionale şi europene prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională deschisă specialiştilor din mediul ştiinţific universitar şi privat, precum şi din mediul întreprinderilor. "Ne punem speranţe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în ţară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul exodului creierelor, şi atrăgând noi societăţi în regiune", a afirmat comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, citat în comunicat.
În prezent, în România se investesc numai 0,5% din PIB în cercetare şi dezvoltare (C&D), în sectoarele public şi privat luate împreună, în timp ce obiectivul naţional al României în cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, în contextul unui obiectiv principal de investiţii în C&D de 3% pe ansamblul UE. Se preconizează că ELI-NP va genera impulsul mult aşteptat pentru cercetarea şi dezvoltarea din România, ajutând ţara să elimine decalajele din domeniul inovaţiei şi să favorizeze transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Totodată, acest proiect ar urma să mărească în mod considerabil atractivitatea României ca regiune a excelenţei în cercetare şi a inovării, se mai menţionează în comunicatul executivului european.
Partea investiţiei acoperită de UE este pusă la dispoziţie prin intermediul programului cofinanţat ‘Creşterea Competitivităţii Economice’ din cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER). iar proiectul are ca obiectiv îmbunătăţirea capacităţii de cercetare a României şi stimularea transferului de tehnologie între instituţii de cercetare şi dezvoltare şi întreprinderi.
Decizia de marţi a Comisiei Europene aprobă contribuţia FEDER pentru prima etapă a ELI-NP pe perioada 2011-2015, în timp ce costul total al proiectului se ridică la 356,2 milioane EUR. ELI-NP este o parte a proiectului Extreme Light Infrastructure, care a fost identificat în 2006 de Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI) drept unul dintre proiectele de infrastructuri de cercetare de înaltă prioritate pentru Europa. Proiectul este cel de-al doilea pilon al unei structuri paneuropene pentru lasere – în aprilie 2011, executivul UE a aprobat deja o finanţare în valoare de 236 de milioane de euro pentru primul pilon al ELI în Republica Cehă.
Pe perioada implementării proiectului (2010-2016), reprezentanţi din ţările gazdă – Republica Cehă, România şi Ungaria – vor constitui un consorţiu pentru o infrastructură de cercetare europeană, care va fi prima reţea multidisciplinară paneuropeană consacrată cercetării potenţialului tehnologiei laser de vârf.
Sursa: Agerpres