Pachetul de măsuri se bazează pe eforturile continue depuse de statele membre, de autorităţile de supraveghere, de instituţiile de credit şi de UE, care au dus la scăderea în ultimii ani a volumului de credite neperformante din bănci şi din statele membre ale UE. Acest pachet completează acţiunile privind uniunea pieţelor de capital şi reprezintă un pas esenţial în direcţia finalizării uniunii bancare, una dintre priorităţile de prim ordin convenite de liderii UE în vederea consolidării uniunii economice şi monetare a Europei.
"Trebuie să profităm de faptul că Europa şi economia sa se redresează pentru a accelera reducerea creditelor neperformante. Acest lucru este esenţial pentru a reduce şi mai mult riscurile din sectorul bancar european şi a consolida rezistenţa acestuia. Dacă vor avea mai puţine credite neperformante în bilanţ, băncile vor putea să acorde mai multe credite gospodăriilor şi companiilor", a declarat vicepreşedintele Comisiei responsabil cu stabilitatea financiară, Valdis Dombrovskis.
Prin pachetul prezentat miercuri, Executivul comunitar vrea ca băncile să pună deoparte fondurile necesare pentru a acoperi riscurile legate de creditele pe care le vor acorda în viitor şi care ar putea deveni neperformante. În acest sens, Comisia propune introducerea de niveluri minime comune de acoperire pentru împrumuturile nou acordate care devin neperformante. De asemenea, Comisia propune de asemenea ca băncile şi debitorii să poată conveni în prealabil asupra unui mecanism accelerat de recuperare a valorii creditelor garantate cu garanţii reale. În plus, executivul comunitar propune promovarea dezvoltării pieţelor secundare pentru creditele neperformante, prin armonizarea cerinţelor şi prin crearea unei pieţe unice la nivelul UE pentru administrarea creditelor şi transferul de credite bancare către terţi.
Potrivit celor mai recente cifre ale Băncii Centrale Europene în trimestrul al treilea al anului trecut stocul de credite neperformante din bilanţurile băncilor europene se ridica la 760 miliarde de euro, cu aproximativ 200 miliarde de euro mai puţin decât în urmă cu doi ani.
