Se complică situația în Europa după ce planurile prezentate de Budapesta și Varșovia acumulează luni de întârziere în toiul disputei cu Bruxelles-ul din cauza lipsei independenței judiciare și a cruciadei homofobe a lui Orban. UE pare să țină cont extrem de mult de existența unui stat de drept pe nivel european, lucru pus sub semnul întrebării în Ungaria și Polonia.
Comisia Europeană lasă în aer aprobarea planurilor de redresare din Ungaria și Polonia, care acumulează luni de întârziere, lăsând ambele țări fără acces la bani din cauza îndoielilor suscitate de propunerile ambelor ţări în cadrul executivului și într-un context politic încărcat din cauza tensiunilor dintre Bruxelles, pe de o parte, şi Varșovia și Budapesta, pe de alta.
Tensiuni între Polonia, Ungaria și UE
Relațiile dintre Polonia, Ungaria și Uniunea Europeană au devenit aproape o dispută constantă în ultimii ani. Dar ultimele câteva săptămâni au fost extrem de complicate. Amenințarea în așteptare a Curții Constituționale poloneze de a inversa prevalenţa dreptului european și cruciada homofobă a guvernului lui Viktor Orban au pus executivul condus de germana Ursula Von der Leyen într-o mare încurcătură, în timp ce o echipă de experți studiază în detaliu planurile de redresare pe care ambele țări le-au depus pentru a accesa fondul de recuperare. Și lucrurile nu arată bine, transmite El Mundo.
În mod normal, Comisia are la dispoziție aproximativ două luni pentru a studia reformele propuse de guvernele naționale. Până în prezent, ea a respectat calendarul. Executivul a aprobat șaisprezece din cele douăzeci și cinci de planuri care au fost prezentate, inclusiv pe cel al Spaniei. Totuşi, în cazurile Poloniei și Ungariei, procesul durează mai mult. „Am propus autorităților maghiare o prelungire până la 30 septembrie”, a explicat săptămâna aceasta vicepreședintele executiv economic al Comisiei, Valdis Dombrovskis. În cazul Poloniei, „nu excludem că este posibil să avem nevoie de mai mult timp”, a adăugat el.
Comisia Europeană nu explică foarte clar motivele întârzierii
Comisia nu clarifică motivele acestor întârzieri dincolo de menționarea faptului că autorităților poloneze și ungare li s-a cerut să clarifice unele aspecte nerezolvate ale planului și să coopereze cu Bruxelles-ul. Planurile trebuie să îndeplinească o serie de obiective, de la alocarea a cel puțin 37% pentru tranziția verde sau promovarea dezvoltării digitale până la asigurarea faptului că ele contribuie la crearea de locuri de muncă, dar și la utilizarea adecvată a fondurilor. Ungaria și Polonia aspiră la împrumuturi și subvenții în valoare de 7,2 miliarde de euro și, respectiv, 36 de miliarde de euro și ar putea primi 13% din total imediat ce propunerile lor de reformă vor fi aprobate.
Unul dintre elementele-cheie ale evaluării sunt recomandările din cadrul Semestrului European, un fel de mecanism de coordonare a politicilor economice și fiscale. Planul ar trebui să contribuie la realizarea lor. Unele dintre cele mai recente recomandări au subliniat necesitatea prevenirii și urmăririi penale a corupției în Ungaria sau garantarea independenței judiciare în Polonia, două aspecte care continuă să fie o durere de cap pentru Comisie.
Cu toate acestea, și deși este adevărat că alte țări precum Suedia, Malta, România, Finlanda sau Estonia au solicitat prelungiri în procesul de analiză, iar Bulgaria și Țările de Jos – ambele țări cu guverne în funcție – nici măcar nu și-au prezentat planurile, întârzierile nu par a fi datorate exclusiv unor probleme pur tehnice.
Unul dintre marile obstacole în calea implementării planului de redresare a fost tocmai opoziția Poloniei și a Ungariei de a lega accesul la bani de respectarea statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii. Mecanismul, care se limitează de fapt la utilizarea adecvată a fondurilor și la protejarea intereselor financiare ale UE, a apărut datorită unei declarații a liderilor europeni care a deschis ușa contestării legislației în justiţie. Ungaria și Polonia nu au întârziat să facă acest lucru și Curtea UE, cu sediul la Luxemburg, studiază acum dacă mecanismul este sau nu contrar dreptului comunitar.
Comisia s-a scuzat pentru faptul că procesul judiciar este încă în desfășurare pentru a nu defini orientările pentru aplicarea mecanismului, care este, cel puțin pentru moment, neutilizat. Parlamentul European a amenințat că va duce în faţa justiției executivul d-nei Ursula Von der Leyen pentru că nu a servit ca gardian al tratatelor prin faptul că nu a asigurat respectarea unei legi care a intrat în vigoare în luna ianuarie.
Președinta Comisiei a petrecut săptămâni întregi vizitând capitalele europene, de la Madrid la Atena, pentru a oficializa astfel aprobarea planurilor de redresare. O fotografie cu premierul polonez Mateusz Morawiecki sau cu maghiarul Viktor Orban ar fi acum mai mult decât problematică din punct de vedere politic.