Potrivit proiectului documentului de 28 de pagini, ce va fi prezentat de executivul UE, restricţiile respective împiedică persoanele calificate, dar fără un loc de muncă, să se deplaseze către ţări în care se manifestă penurie de forţă de muncă. Cererea CE de ridicare a respectivelor restricţii ar putea provoca controverse în Franţa, unde astfel de măsuri sunt încă în vigoare, iar problemele privitoare la migraţie se află în centrul campaniei pentru prezidenţiale a actualului şef al statului francez Nicolas Sarkozy.
Ţările care au notificat Comisia Europeană în legătură cu menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul lui 2013 sunt Marea Britanie, Irlanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria. Italia a eliminat restricţiile respective la finalul anului.
Documentul Bruxelles-ului, care mai poate suferi modificări până la adoptarea de către Colegiul comisarilor, le cere guvernelor din Uniunea Europeană să pună în aplicare o serie de măsuri pentru crearea de locuri de muncă, inclusiv reducerea unor taxe legate de muncă, şi mutarea atenţiei pe impozitarea proprietăţii, energie şi taxele pe poluare.
Planul executivului UE va marca o etapă importantă în eforturile Bruxellesului de monitorizare a politicilor naţionale privind forţa de muncă, aşa cum s-a întâmplat şi cu monitorizarea de către CE a bugetelor naţionale ale statelor membre.
În prezent, capacitatea UE de influenţare a politicilor de ocupare a forţei de muncă în statele membre este limitată, dar strategia ce va fi prezentată de Comisie susţine că astfel de probleme ar trebui să fie centralizate în eforturile zonei euro de a deveni o veritabilă uniune economică.
Tratatul de aderare din 2005 le permite ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţele lor de forţă de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a muncii în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani este împărţită în trei etape (doi plus trei plus doi ani). În decursul acestei perioade, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania la 22 iulie anul trecut). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

În privinţa Spaniei, guvernul de la Madrid a decis în 22 iulie 2011 să suspende unilateral legislaţia europeană privind libera circulaţie a lucrătorilor români, ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieţei forţei de muncă şi i-a cerut Comisiei, aşa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislaţia UE în domeniu.
Executivul UE a aprobat cererea Spaniei în 11 august 2011, autorizând ţara să restricţioneze temporar accesul pe piaţa internă a forţei de muncă pentru lucrătorii români până în 31 decembrie 2012 ca urmare a unei perturbări grave a pieţei muncii, caracterizate de o rată a şomajului record în UE şi de o încetinire a redresării economice.
Întrucât autorizarea de către CE a reintroducerii restricţiilor potrivit clauzei de salvgardare este valabilă până la 31 decembrie 2012, Spania nu trebuie să notifice Comisia încă o dată în legătură cu perturbările grave ale pieţei muncii sau cu pericolul unor astfel de perturbări. Restricţiile reintroduse nu se aplică cetăţenilor români care erau deja activi la 22 iulie 2011 pe piaţa spaniolă a forţei de muncă sau care erau înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă, de către Serviciile publice spaniole pentru ocuparea forţei de muncă.